Originea cailor din rasa Kabardin
Calul Kabardin sau Kabard își are originea în Caucazul de Nord, pe teritoriul muntos al republicii Kabardino-Balkaria, dar și pe dealurile de lângă Stavropol.
Formarea rasei s-a realizat cel târziu în secolul al XVI-lea și a fost influențată de mai multe rase de cai: caii locali de stepă, rasa Karabakh, caii Persani sau caii Turkmeni.
Kabardinul este considerat ultima rasă mare de cai din Caucaz și una dintre cele mai bune rase de cai de munte. Locuitorii acestor ținuturi aveau nevoie de un cal care să fie util atât la transport prin aceste zone abrupte, dar și un cal fidel în desele lupte locale. Selecția a fost astfel făcută în scopul de a obține un cal cu mai multe calități. Un cal curajos să lupte, dar și să calce pe potecile înguste de pe munți. Rasa a fost utilizată intensiv în armata țarului Rusiei.
După dizolvarea URSS-ului, rasa Kabardin a ajuns în pragul dispariției, fiind limitați doar la câteva sute de exemplare. Din fericire a avut loc și implicarea unui expert german, Tobias Knoll, care a contribuit la revitalizarea rasei în Europa, în special în Germania, unde există în jur de 400 de exemplare.
Totuși rasa este limitată, fiind găsite exemplare la granița dintre Rusia și Georgia, dar mai poate fi găsită și în Polonia, Austria, Cehia, Ungaria, Slovacia, Spania, Franța și Elveția.
Caracteristicile rasei Kabardin
Caii din rasa Kabardin au o înălțime între 1.45 și 1.55 m. Spatele lor este scurt și musculos, continuat cu un gât musculos și un cap elegant. Ochii sunt ageri și expresivi. Picioarele sunt bine dezvoltate și au copite tari, care să reziste la potecile stâncoase.
Crupa este puternică și musculoasă. Roba lor poate fi murgă, sură, neagră. Coama și coada sunt bogate. Poate atinge 400 kg la maturitate.
Deoarece rezultatele acestui cal la proba de viteză nu erau grozave, s-a încercat în mod frecvent încrucișarea cu rasa Pursânge Englez, rezultând categoria Anglo-Kabardin, recunoscută oficial în 1966.
Totuși, este un cal cu o inimă puternică și cu o capacitate pulmonară ieșită din comun, ceea ce îl ajută să se oxigeneze mult mai eficient față de alte rase, ducându-ne cu gândul la Tarpanul primitiv.
Tipologii ale rasei
Există și o clasificare a rasei, astfel:
- Kabardin Basic – rasa cea mai răspândită, calul de munte propriu-zis
- Kabardin Oriental – caii care au o influență evidentă de la rasele arabe, având picioarele mai elegante și o piele mai fină.
- Kagardin Masiv – un corp mai lung și mai atletic, fiind asemănător cailor de tracțiune.
Caii Kabardini sunt recunoscuți pentru performanțele lor la anduranțp. În iarna 1935-1936, o cursă de 3.000 de km a fost organizată în Caucazi, în condiții extrem de dificile. Kabardinii și Anglo-Kabardinii au avut performanțe unice. Cursa a durat 47 de zile cu o medie de 64 km parcurși pe zi. Au fost zile de 120 km parcurși.
Un alt test de performanță a fost organizat în anul 1946 în Moscova, cu numeroase rase rusești. Un traseu de de 250 km cu ultimii 2 km parcurși în galop. Câștigătorul a fost un armăsar Kabardin, numit Ali-Kadym, într-un timp de 25 de ore.
Rasa este concentrată în număr limitat în hergheliile Malokarachaevski și Malkinski și în unele ferme din Republica Karaciai-Cerchezia. S-a remarcat o scădere dramatică a numărului de iepe mamă, de la 3272 de exemplare la mijlocul secolului trecut, la doar 400-450 de exemplare în prezent. De aceea, această rasă are nevoie de protecție pentru a mai exista și pe viitor.
Surse
- https://www.kabardiner.de/
- http://www.hippologie.fr/
- https://www.fei.org/
- https://www.circassianworld.com/
- https://www.fao.org/
- Photo by https://www.kabardiner.de/
