Chişiţa albă

Caluti

Şi am plecat pe drum de ţară,

Bătătorit de când era bunicul mic

Am încercat drumu-ntr-o doară

Şi-am întâlnit un bun amic

 

Este de fapt a mea amică

În vârstă de trei anişori

Şi mai precis căluţa mică

Suavă, pură, făr’ de mânzişori

 

Paşte-ntr-o linişte sublimă

Şi cerul îi este părtaş

Se-nfruptă iar din iarba plină

De vitamine şi de câte un…. gândac cosaş

 

Cosaşul sare, iar, vioi,

Pe un alt fir de iarbă-naltă

Căluţa, pe un timp torid

Mai paşte şi mai şi tresaltă

 

Şi este absolut divină,

De o culoare chiar de vis

Un caramel de lună plină

Doar o chişiţă de-un alb deschis

 

Şi este-atâta de frumoasă

De şi-ar dori-o orice armăsar

Însă ea nu ştie, nu îi pasă

Căci de-astea ….ea n-are habar

 

Cu moţul alb

Cu chişita ei albă

Chiar şi prin colb

Ea este chiar căluţa dalbă

 

Şi iată că apare dânsul

Stăpânul caluţei, de-ndat

Vine chiar iute, doar ce-i prânzul

Cu apă pentru adăpat

 

Căluţa soarbe nobil

Cu sete apa dulce

Cu stilul ei cel agil

Cu stilu-i te seduce

 

Când o găleată-i gata,

El alta îi întinde,

Şi bucuroasă, iute ca săgeata,

Pe dată gâtu-ntinde

 

Se-adapă iarăşi gentil,

Fără susur a face,

Te uiţi, îţi pare nobil

De n-ar bea, ai crede că ea tace

 

Iar când cu apa a gătat

Nu toată, doar ce-a trebuit

Privirea o ridic-ăndat

Şi geana mulţumeşte infinit

 

Stăpânului de grija sa

De dragoste, de dăruire,

De trocul ce nu ar costa

Dac-am avea parte de nemurire

 

Şi iar privind la ochii ei

Este ceva de vis, înălțător

Cum a putut acel Cineva

Să dăruiască lumii-aşa onor?

 

Am putea noi oare să ÎI multumim

LUI, celui chiar DE SUS

Pentru tot ce primim în plus

Faţă de puţinul ce-l dăruim?

 

Cu ochii ei intenşi ca mura

Cu o privire blândă şi isteaţă

Pictată parcă de-Okumura*

Inspiră chintesenţă, viaţă

*OKUMURA Masanobu, pictor japonez 1686-1764

 

Urechile-i micuţe,

Pufoase şi pe-afară

Surprind şi pe stăncuţe

Când zboru-şi desfăşoară

 

Şi vântu-adie lin

Pentru a nu ştiu câta oară

Mişcându-i coama pe deplin

Cum mişc-arcuşul o vioară

 

E muzică, e împlinire

Şi doar o dată dac-o vezi

Cu gândul doar la nemurire

Şi cu speranţa c-o revezi.

Semnata: Maria-Magdalena

Cumpăr, cine vinde?

Herghelie.ro
25 sec read

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *