Constantin cel Mare – viziunea crucii

Constantin cel Mare

Constantin cel Mare este primul împărat roman care a devenit creștin. El este cel care protejează religia creștinilor în marele imperiu și construiește Constantinopole ca fiind Noua Romă, pe malul Bosforului, pe 11 mai anul 330.  Treptat, în timpul domniei sale, imperiul roman păgân devine unul creștin.

Totul a început de la o viziune menționată de istoricul Eusebius de Caesareea. Pe 12 octombrie 312, înainte de lupta de la Pons Milvius prin care îl confrunta pe marele său adversar Maxentius, Constantin a văzut o cruce apărând pe cer, deasupra soarelui, cu inscripția „In Hoc Signo Vinces” – „Sub acest semn vei învinge”. 

Giulio Romano – fresca Batalia de la Pons Milvius.

 Acest moment a fost preluat în artele marilor artiști din lumea creștină. De menționat aici sculptorul și pictorul italina Gian Lorenzo Bernini ( 7 dec. 1598 – 28. nov 1680). Este cel care a gândit Piața Sfântului Petru din Roma, delimitată de o imensa arhitectură de 284 de coloane, pe patru rânduri și 140 de statui.

Acest artist a realizat sculptura ecvestră a lui Constantin, în momentul viziunii Sfintei Cruci. Sculptura a fost finalizată în 1670 și este în Vatican, în Scala Regia.

Viziunea sfintei cruci
Sursa: Sailko -https://commons.wikimedia.org/wiki/User:Sailko

Mama sa, Helena, a avut o influență pozitivă asupra reformelor tânărului Constantin. Helena s-a convertit și ea la creștinism și a plecat într-o călătorie în Palestina, pe urmele lui Hristos. Ajunsă pe dealul Golgotei, Helena poruncește demolarea unui templul al Afroditei, ridicat intenționat acolo de Împăratul Adrian. În pământul de sub fundație se găsește Sfânta Cruce.

Constantin și Elena rămân doua personaje remarcabile pentru lumea creștină!