Marele cavaler, Felix Țopescu

Felix Țopescu

Despre Felix Țopescu

Copilăria

George Felix Țopescu s-a născut la data de 14 martie 1906, în Călărași, într-o familie de profesori. Tatăl său, Nicolae Țopescu era gorjean, și mama Erato Grimani, era de origine italiană. Un oraș parcă destinat viitorului celebru cavaler de talie internațională.

Dragostea pentru cai se pare că s-a înfiripat din cartierul copilăriei sale, Volna, acolo unde urmărea pregătirea escadroanelor Regimentului 5 Călărași.

regimentul 5 calarasi
Regimentul 5 Calarași – Albumul Armatei Române

Va avea primul său contact cu echitația într-o vacanță la crescătoria de cai de la Jegălia, la invitația doctorului Nicu Berha, tatăl colegului său de liceu.

A terminat liceul Știrbei Vodă din Călărași. În timpul liceului și a urmat începând cu anul 1924 Școala de Război din București, devenind astfel ofițer de cavalerie. Urmează o perioadă de activitate la Școala Specială Sibiu, unde a devenit instructor de cavalerie. În anul 1930 este repartizat la Școala Pregătitoare de Ofițeri de Cavalerie de la Târgoviște, fiind instructor și aici.

Echipa Hipică a României

A devenit un cavaler foarte experimentat, dragostea față de cai fiind foarte mare. Devine astfel membru din marea echipă hipică a României în perioada 1935-1940.

4 noiembrie 1936 - Echipa hipica
4 noiembrie 1936 – Echipa hipica a României cu trofeele pe masă – Ilustrațiunea Română

Urmează o activitate sportivă impresionantă, 135 de concursuri în țară sau 32 concursuri internaționale, obținând în jur de 500 de premii.

A fost câștigător a 21 de campionate ale României, 12 cupe internaţionale şi 8 cupe naţionale.

De remarcat Cupa Națiunilor obținută de echipa României (Felix Țopescu, Constantin Zahei, Toma Tudoran, Ioan Epure și Petre Kirculescu șef al echipei) într-o mare luptă cu 18 națiuni. De asemenea, Felix Țopescu participă în calitate de rezervă a lui Henri Rang la Olimpiada din 1936, când Rang avea să obțină medalia de argint.

 

Echipa Romaniei 1938 Aachen – Ilustrațiunea Română
Premiera câștigătorilor de la Aachen
Premiera câștigătorilor de la Aachen – 1938

Caii lui Felix Țopescu

De-a lungul carierei sale de sportiv a încălecat 51 de cai, 30 în perioada 1931-1940 și 21 în perioada 1946-1961. Să amintim printre ei celebrii cai Taifun, Jolka, Lăstun, Bolero, Avrig, Sucitu, Covrig, Luntraș, Graur. Jolka a fost calul care i-a adus 20 de locuri pe cel mai înalt podium.

Felix Topescu Muzeul Sportului
Felix Topescu – Muzeul Sportului – calul Jolka

 

Felix Țopescu – calul Graur – sursa mts.ro
Felix Țopescu – cadrul de jos, iulie 1933
Felix Țopescu – 1934 – Brasov premiul I – www.delcampe.net

Concursul Hipic București 1931

Retragerea competițională

După 30 de ani petrecuți în șa, marele nostru sportiv se retrage din prestigioasa activitate competițională, în 1961, chiar în orașul său natal, Călărași.

Trofee Țopescu - Tomisul Cultural

Trofee Felix Țopescu – Tomisul Cultural – iunie-iulie 2020

A continuat să fie alături de fenomenul hipic, ca descoperitor de talente, ca instructor sau în activitatea sa de secretar general la Federația Ecvestră Română.

A fost decorat printre alte cu următoarele titluri:

  • 1938 – Ordin de Zi pe Armată pentru cucerirea Cupei Națiunilor la Aachen
  • 1939 – Medalia de Onoare pentru merite sportive excepționale
  • 1939 – Ordin de Zi al Inspectoratului General al Cavaleriei pentru victoriile anului
  • 1953 – Insigna de Aur pentru dezvoltarea fenomenului de cultură fizică și sport

Marele sportiv se stinge din viață la vârsta de 93 de ani.

Cărți

Pentru a promova acest minunat sport în rândul noilor generații, Felix Țopescu scrie mai multe carți de-a lungul vieții sale:

  • Treizeci de ani în şa, Editura Stadion, București, 1974
  • Călăreți, obstacole, victorii, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1978
  • Călăria pentru toți. Noțiuni de echitație elementară Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1980
  • Afecţiuni reciproce, Editura Albatros, Bucureşti, 1981;
  • Al doilea prieten, Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1983;
  • Un prieten dintotdeauna, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1989

Conștient de rolul sportivilor noștri, ca cei mai buni ambasadori în lume, Nicolae Iorga scria în “Neamul Românesc” sub titlul “Călăreţii români”:

Încă odată un călăreţ român a biruit. Ce întărire pentru sufletele noastre, ale tuturora, e o astfel de dovadă a unei vitejii, a unui dispreţ de primejdie care înfruntă şi cele mai grele crize morale ale acestui neam. Dintr-o ţară în alta, călăreţii români merg cu steguleţul nostru şi, izbândind, îl ridică deasupra celorlalte. Revenind în ţară, tânărul ofiţer se va duce la datoria lui ca şi cum prin el nimic n-ar fi câştigat România.

SURSE

  • Monumente istorice din municipiul Călărași – PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CĂLĂRAȘI
    MUZEUL MUNICIPAL CĂLĂRAȘI – Editura Agora
  • http://www.revista.jandarmeriaromana.ro/
  • Monografia Municipiului Călărași, 2010
  • Enciclopedia educaţiei fizice şi sportului din România, vol. I, Editura Aramis, Bucureşti, 2002
  • http://istoriaregasita.blogspot.com
  • www.mts.ro
  • www.delcampe.net (Gordas)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.