Societatea Ecvestră din Brăila

Brăila este un oraș cu o mare tradiție ecvestră. Totuși, în anul 1880 nu exista nicio societate sportivă în oraș. Alexandru Mareș, un mare iubitor de cai, pusese amicilor săi la dispoziție în mod gratuit manejul său pentru exerciții ecvestre. În acest manej s-au pus bazele formării primei societăți ecvestre.

Astfel, pe data de 1 decembrie 1880 se înființează Societatea equestră şi de încurajare pentru ameliorarea rasei cailor Brăila, cu un număr de 21 de membri fondatori. Acestă societate a cumpărat un loc viran pe care a clădit un nou manej. S-au cumpărat armăsari de rasă pentru reproducție, fiind puși la dispoziția publică pentru îmbunătățirea rasei cailor localnicilor.

Încă din anul 1885 societatea urmărea construirea unui hipodrom în oraşul Brăila. In acest scop a înfiinţat o loterie publică, aprobată de autorităţile competente. Rezultatul loteriei nefiind însă suficient pentru scopul urmărit, suma adunată s-a depus la casa de con-semnaţiuni spre a servi mai târziu acestui scop.

După șapte ani societatea și-a încetat activitatea din lipsă de fonduri. Din fericire, pe 20 aprilie 1902 are loc reînființarea „Societății de încurajare pentru îmbunătăţirea Rasei Animalelor”, care să se ocupe cu organizarea alergărilor de cai și pentru îmbunătățirea rasei animalelor, fiind susținută de primăria orașului Brăila.

Obiectivul asociației a fost acela să achiziționeze reproducători de rasă și să organizeze competiții.  Primele competiții au avut loc pe un platou organizat în anii 1886-1887, în spatele gării Brăila.

Cursele de galop și trap de pe Hipodromul Brăila

Tot aici se vor organiza și curse de galop și trap, trapul fiind un sport inedit în acel timp în România. Există dovezi de evenimente de galop și trap din 1886, practic Bucureștiul și Brăila fiind orașele în care se organizau principalele curse de trap.

Hipodromul Brăila din 1903

Fenomenul alergărilor devenea destul de amplu în țară. De aceea, se reușește ca într-un timp scurt să se construiască un hipodrom lângă Monument, pe un teren al primăriei, în suprafață de de 8.078 mp. Hipodromul realizat în anul 1903 avea grajduri pentru  caii de curse, un grajd special pentru montă (construit în 1906), tribună pentru public și toate facilitățile unei bune funcționări.

Acest câmp de curse era situat la marginea orașului, lângă locul de plimbare zilnică al brăilenilor, „Monumentul”. Tramvaele electrice din toate direcțiile depuneau publicul la porțile hipodromului. Hipodromul avea o tribună acoperită, foarte încăpătoare, având la subsol cântarul, garderoba jocheilor, a gentelmanilor și două camere destinate comisarilor. Un totalizator pentru publicul parior. Un număr de 40—50 de boxe pentru caii cari alergau.  Hipodromul avea 4 piste- una de iarbă pentru trap, una de iarbă pentru garduri, o pistă de nisip și una de iarbă interioară pentru antrenament. Lungimea totală a hipodromului era de 1800 m., având linia dreaptă de aproape 400 m. Hipodromul era foarte îngrijit iar pistele foarte bune.

Între anii 1906-1908 se înființează și secția de antrenament, chiar pe hipodrom, sub direcțiunea lui E. Hatley. Acesta lucrează 2—3 ani și din motive de sănătate se retrage. Ii urmează Bulford. Acesta, avea în antrenament și cai de galop și cai de trap. La secția lui de antrenament, avea ca ajutoare pe W. Carr, Todd, în serviciul contelui C. de Roma și Palmer, iar ca aprentist pe Tayne din grajdul Marghiloman, plus câțiva băieți de grajd.

Pentru trap avea ca driveri pe Iosef din grajdul Mendl, Costache și Ion. Caii din antrenamentul secției Brăila, aparțineau proprietarilor din județ și orașul Brăila și se ridicau la un lot de 20 de exemplare. Se lucra tot timpul anului, iar caii acestei secții, erau trimiși să concureze la Iași, Craiova și la București. Bulford locuia chiar pe hipodrom, având amenajat un apartament. Grajdurile secției de antrenament aveau 14 boxe de zid plus 40 boxe de scânduri. 

Se realizează și un Stud Book pentru trap și încep curse anuale de trap. Datorită acestui hipodrom se consolidează crescători precum Ghiță Gaetan, I. Matak, Gheorghe Pilat și Victor Mendel.

În anul 1904 vedem o prime mențiune a Derby-ului Român de Trap, cel mai probabil fiind primul din România.

Societatea este recunoscută ca persoană juridică și începe să organizeze curse de cai atât primăvara, cât și toamna. De asemenea, se achiziționează și armăsari valoroși pentru montă, activitate care continuă până în anul 1916, contribuind decisiv la ameliorarea rasei cailor populației din județ (4215 iepe montate la Hipodromul Brăila).

Refacerea hipodromului

În perioada Primului Război Mondial, tribuna este din păcate dezafectată în timpul ocupației germane. Rămâne așa până în anul 1923, când Regele Ferdinand vizitează orașul și dorește reclădirea hipodromului cu așa tradiție.

Regele Ferdinand devine președinte de onoare al comitetului și vicepreședinte este muzicianul George Cavadia. Hipodromul este refăcut sub coordonarea inginerului Nicolae Faranga,  un fruntaș conservator brăilean, care a fost prefect (1905-1907), primar (1911-1913) și senator în 1914. Inaugurarea va avea loc în anul 1924 în prezența Familiei Regale.

Deoarece fenomenul fotbalistic începe să se dezvolte rapid, hipodromul va fi locul de desfășurare a meciurilor de fotbal Dacia Unirea Brăila.

Hipodromul va fi utilizat în scopuri militare în 1940 și apoi cunoaște distrugeri ample. Urmează apoi perioada comunistă care îl duce la dispariție, hipodromul din Brăila cunoscând soarta celui din București.

Construcția cartierului Hipodrom din Brăila a început în 1965 pe terenul Hipodromului Brăila. Cel puțin denumirea de „Hipodrom” a rămas în memoria locuitorilor frumosului oraș.

Surse:

• Ioan Munteanu – Stradele Brăilei, Ed. ExLibris 2005
• BRĂILA ÎN CĂRŢI POŞTALE ILUSTRATE, 1896-1948, ŞTEFANIA BOTEZ, ION VOLCU – Biblioteca Judeţeană Panait Istrati Brăila
  Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Brăila, Editura PROILAVIA, Braila 2011.
• https://www.facebook.com/StadionulMunicipalBraila
• Tribuna Stadionului Hipodrom casa fotbalului brailean intre anii 1922 -1940
• www.braila.portal.ro
• https://brailasuntemnoi.wordpress.com/
• România Liberă, 10, nr. 2627, 7 mai 1886
• Gazeta Ilustrată – 16 iunie 1912
• digibuc.ro