Herghelia Cislău – bastionul cailor Pursânge Englez din România
Originile rasei Pursânge Englez în Țara Românească
Primele demersuri pentru creșterea rasei Pursânge Englez în Țara Românească au fost făcute în 1870, când colonelul Constantin Blaramberg a înființat Herghelia Pașcani, situată la Afumați, lângă București. Acesta a adus material biologic valoros din Moldova, Anglia și Franța. Printre caii de elită din acea vreme se numărau VANITY, ALICE I, MINETTE, STELLA și armăsarul OCTAVE, adus de Alex. Mavrocordat. Ulterior, herghelia a beneficiat și de armăsarul MIRABEAU, importat de principele Șuțu de la baronul Rothschild din Franța.
Un gest remarcabil a venit din partea domnitorului Carol I, care a donat armăsarul său DON JUAN atât hergheliei lui Blaramberg, cât și celei a statului de la Nucet.
Herghelia Nucet – precursorul Hergheliei Cislău
În 1872 ia naștere Herghelia Nucet în județul Dâmbovița și devine funcțională în 1874. Era subordonată Școlii de Cavalerie de la Târgoviște. Cu 25 de iepe mame provenite din herghelia Epureanu de la Rădăuți și doi armăsari (DON JUAN și ROYAL NAVARE), herghelia se dezvoltă rapid. Într-un singur an, efectivul se dublează prin achiziția altor 25 de iepe și a armăsarilor Morgean, Geilan și Bulățel.
Timp de aproape 20 de ani, Nucet furnizează remonți pentru armata română și armăsari pentru depozitele de reproducție de la Grași și Anadalchioi. Din cauza unei epidemii de morvă și a rezultatelor slabe, herghelia se desființează în 1892. O parte din materialul biologic este transferată la nou-înființata Herghelie Cislău.
Fondarea oficială a Hergheliei Cislău – anul 1892
Deși activitatea cabalină exista încă din 1884, Herghelia Cislău este înființată oficial prin Înaltul Decret nr. 2207 din 28 mai 1892. După cum menționa col. Constantin Toplicescu, directorul cavaleriei: „Anul 1892, cel mai de seamă în analele hergheliei, a pus capăt tuturor stărilor anterioare.” (sursa: Istoricul Hergheliei Statului, 1906)
Scopul principal devine creșterea și ameliorarea raselor cabaline, în special Pursânge Englez. Până la finalizarea instalațiilor, activitatea continuă la Nucet. În noiembrie 1894 sosesc primii cai Pursânge Englez la Cislău, în 1895 sosesc cei mai mulți cai de la Nucet, iar în mai 1896 herghelia începe să funcționeze în regim complet.
Evoluția Hergheliei Cislău
La începuturile sale, Herghelia Cislău dispunea de un nucleu de Pursânge Englez format din 3 armăsari și 30 de iepe mame. Până în 1906, înaintea mutării unei părți din efectiv la Grași, numărul acestora crescuse semnificativ: 5 armăsari, 64 de iepe și 23 de mânji. Tot atunci funcționa la Cislău și un depozit de armăsari destinat montelor cu iepe din gospodării private, unde erau adăpostiți doi reproducători valoroși. Interesant este că în perioada aceea s-a construit și un hipodrom, cu circumferința pistei de 1 km.
Din acea perioadă datează și primele nume cunoscute ale cailor Pursânge Englez născuți la Cislău, precum Pont Euxin, Patriarche (vândut statului rus), Pont Bonheur și Parodia — aceasta din urmă fiind menționată într-un program de curse de la Hipodromul Băneasa.
Inițial, misiunea hergheliei era strâns legată de necesitățile armatei române, contribuind la reproducție și selecția armăsarilor și iepelor de calitate. Cu toate că a fost oficial fondată în 1892 și a beneficiat încă de la început de un lot valoros de Pursânge Englez, identitatea hergheliei a evoluat treptat. Trecând prin numeroase transformări și etape, abia începând cu anul 1946 Cislău a devenit recunoscută drept epicentrul creșterii Pursângelui Englez din România și un reper pentru cursele de galop.
Pe lângă activitatea de reproducție și selecție, Herghelia Cislău a îndeplinit și un rol sanitar: caii răniți în serviciul militar erau aduși aici pentru a primi îngrijire și pentru a se reface, funcționând așadar și ca un veritabil spital veterinar în slujba cavaleriei.
Funcția militară și restructurările ulterioare
În 1906, herghelia este mutată la Grași (județul Neamț), iar Cislău rămâne doar cu un depozit de cai ofițerești.
În perioada premergătoare Primului Război Mondial, 1910-1914, la Herghelia Cislău au avut loc lucrări de reorganizare, păstrându-se și astăzi o parte din ce s-a făcut atunci.
Între anii 1916 și 1918, creșterea cabalinelor și activitatea sportivă au cunoscut un regres semnificativ, marcat de o scădere vizibilă a efectivelor. În 1916, Depozitul de remonți a fost evacuat în Moldova, iar în timpul ocupației germane, la Cislău a fost instalat un spital veterinar.
În 1920, primește din nou mai multe rase, dar abia în 1932 își recapătă identitatea prin preluarea efectivului complet de Pursânge Englez de la Comișani. La Herghelia Cislău încep să se miște lucrurile, în sensul că herghelia începe să aibă o direcție hipică din ce în ce mai clară.
Cel de-Al Doilea Război Mondial a afectat grav sectorul cabalin, ducând atât la reducerea numerică a cailor, cât și la scăderea calității acestora.
Evoluția după 1946
După al Doilea Război Mondial, nevoile militare dispar, iar Herghelia Cislău este reorganizată exclusiv pentru creșterea rasei Pursânge Englez, sub egida Ministerului Agriculturii. Se fac investiții și aduceri de exemplare de valoare naționalizate.
A urmat o perioadă de glorie pentru Herghelia Cislău, în care aceasta a oferit României – și chiar și altor țări – exemplare cabaline de excepție. Pe pământurile buzoiene s-au născut cai care au cucerit Derby-ul Român, alături de numeroase alte curse importante desfășurate pe hipodromurile din țară.
Unii dintre acești campioni au dus renumele României peste granițe, obținând victorii și în competiții internaționale, desfășurate în țări cu o veche tradiție în cursele de galop – printre ei, nume precum Epigon și alți performeri de referință.
Printre personalitățile-cheie ale acestei epoci se remarcă antrenorul Ion Gheorghe, originar din județul Buzău, care a pregătit atât caii Hergheliei Cislău, cât și lotul participant la Mitingul Internațional de Galop de la Budapesta din 1951, contribuind decisiv la rezultatele remarcabile obținute de România la acea ediție.
Paradoxal, deși condițiile generale nu erau dintre cele mai favorabile, anii ’50 au reprezentat încă o perioadă de performanță pentru caii Pursânge Englez. Aceste rezultate se datorau însă unei munci susținute timp de aproape opt decenii, desfășurată pe Hipodromul Băneasa și în centrele de selecție din întreaga țară. Din perspectivă zootehnică, progresul real se realiza pe teren, în herghelii și pe hipodrom, spre deosebire de ceea ce se întâmpla, adesea doar formal, în birourile de la București. Totuși, această inerție pozitivă nu avea să dureze. Începând cu anul 1961, odată cu demolarea Hipodromului Băneasa, s-a intrat într-o etapă dificilă pentru rasa Pursânge Englez și pentru cursele de galop din România.
Câștigătorii de Derby
Chiar și așa, câțiva cai crescuți la Cislău au mai reușit să lase o amprentă valoroasă în competiții. Dintre aceștia, se remarcă Epigon, Petrică, Matador, Sorin II, Mac II, Capra, Pardubice și Gal – toți câștigători ai Derby-ului Român. Această cursă are o semnificație zootehnică aparte, fiind cea mai relevantă probă de selecție, deoarece se aleargă o singură dată în viață, la vârsta de trei ani, și reflectă în mod clar valoarea genetică a calului.
Ultimul mare reprezentant al Hergheliei Cislău în această linie de succes a fost Gal, care a câștigat Derby-ul Român în 1958 și s-a impus și într-o competiție internațională desfășurată la Budapesta. Iar ultimul rezultat de anvergură pentru un cal provenit de la Cislău a fost obținut de Petrică, în octombrie 1960, în celebra cursă de steeplechase de la Pardubice.
Odată cu dispariția unui hipodrom de nivel internațional în România, oportunitățile de a valorifica potențialul cailor Pursânge Englez au scăzut dramatic. Doar câțiva norocoși, precum Ping Pong, au mai avut șansa să alerge peste hotare și să mențină vie flacăra valorii acestei rase nobile crescute la Cislău.
Centrul Republican pentru Creșterea Cabalinelor de Rasă
În anul 1971 se înființează ‘Centrul Republican pentru Creșterea Cabalinelor de Rasă’. Dar chiar și așa, degradarea rasei Pursânge Englez de la noi continua, deoarece caii nu alergau pe hipodrom, iar un cal Pursânge Englez care nu aleargă pe hipodrom în curse oficiale cu public, nu poate fi testat cu adevărat, nu poate fi valorificat și nu poate evolua. Gravitatea situației se măsoară în pauza de după 1961 și până în zilele noastre!
Singurul moment de glorie al Pursângelui Englez rămăsese clasarea de la Herghelia Cislău.
Totuși, au mai fost cai care au fost trimiși să alerge în afara țării, însă au fost puțini. Au fost trimiși să alerge în Polonia, Germania, Austria și uneori pentru calificare la Budapesta. În schimb, am stat ceva mai bine cu exportul decât cu alergatul cailor Pur-Sânge Englez. Constant, s-au vândut cai în Germania, Austria, Ungaria, Polonia, Italia, Olanda și chiar și în Siria în anii 1990.
Cislău după 1990
După 1990-1991, odată cu reînființarea Jockey Club Român, a renăscut și speranța construirii unui hipodrom la București. Însă visul nu s-a concretizat. În schimb, un alt pas important a fost făcut după o foarte lungă perioadă: realizarea Stud Book-ului din 1991, inițiativă pentru care merită să-l amintim, printre alții, pe domnul doctor veterinar Ilie Georgescu.
Din 1996, Hipodromul Mangalia a găzduit din nou, timid, curse de galop. Totuși, abia din 1999, Jockey Club Român a reușit să organizeze trei sezoane estivale notabile (1999–2001), în care s-au remarcat mai mulți cai proveniți de la Herghelia Cislău. Prezența acestora a reprezentat o adevărată gură de oxigen pentru galopul românesc și o rază de speranță că Pursângele Englez de la Cislău își va recâștiga gloria de dinainte de anii 1960–1961.
În acei ani, caii de la Cislău au fost îngrijiți și antrenați de domnul Tiberiu Vișan. Dar, din păcate, o floare nu aduce primăvara…
Dintre toți, cei mai valoroși s-au dovedit a fi BOB și DATINA, ambii născuți și crescuți la Cislău. BOB s-a afirmat atât pe hipodrom, cât și ulterior ca armăsar de reproducție, în proprietatea familiei doctorului Ilie Georgescu.
Frumoasa roibă DATINA a stârnit mari speranțe, în special după victoria din Derby-ul anului 2000, dar și prin alte curse câștigate în perioada 1999–2001. Performanțele sale constante alimentau optimismul.
Însă, după 2001, cursele au început să se rărească, iar în 2003 nu s-a mai organizat niciuna. Astfel a început o nouă etapă tristă în istoria Pursângelui Englez din România.
La 15 ani de atunci, în 2018 mai exact, avea să se întâmple o ‘minune’! În anul 2018 s-a inaugurat noul hipodrom de la Ploiești și, spre bucuria galopeurilor, Hipodromul Ploiești are și o pistă de iarbă pentru cursele de galop. Având în vedere că din 2018 avem un hipodrom funcțional la Ploiești, nu ne rămâne decât să ne concentrăm pe creșterea, testarea și ameliorarea rasei Pursânge Englez și, foarte important, trebuie să se încurajeze cât mai mult crescătorii din România.
Cislău astăzi – o comoară a patrimoniului genetic
Creștere, exploatare și ameliorare
Herghelia Cislău este o unitate națională de referință în domeniul creșterii și ameliorării cabalinelor, cu o tradiție solidă în formarea și consolidarea rasei Pursânge Englez (PSE), destinată în principal curselor de galop. Începând cu anul 2011, herghelia a primit și nucleul de reproducție al rasei Gidran, transferat de la Tulucești.
Obiective principale:
Dezvoltarea și promovarea raselor Pursânge Englez și Gidran;
Asigurarea unui depozit de armăsari de montă publică, cu rol de ameliorare pentru cabalinele din marea creștere.
Rase și efective actuale:
În mai 2025, Herghelia Cislău adăpostește efective de Pursânge Englez, Gidran și, în secția de montă publică, alte rase cu rol ameliorator. Efectivul de PSE este constituit din armăsari pepinieri (cu o absență notabilă în prezent), iepe mame, tineret mascul și femel, precum și produși ai acestora.
Pursângele Englez rămâne, pe bună dreptate, rasa emblematică a hergheliei. Acești cai sunt selecționați și antrenați în special pentru alergările de galop, dar nu exclusiv — unele exemplare se adaptează cu succes și la concursuri de obstacole sau probă completă. Totuși, viteza pură pe distanțe scurte și medii rămâne trăsătura dominantă. Este rasa care poate alerga 1000 m în 54-55 de secunde și 2400 m în 2:20,6 — performanțe atinse doar prin secole de selecție riguroasă și competiție oficială.
În plus, PSE are un rol valoros de rasă amelioratoare, fiind — alături de Pursângele Arab — una dintre cele mai importante surse genetice pentru îmbunătățirea altor rase. Conformația tipică de cal de viteză, cu un corp lung, subțire, cu musculatură bine definită și un aspect aerodinamic, îl face inegalabil în ceea ce privește performanța hipică.
Schimbări administrative și implicații
În 2002, Herghelia Cislău a trecut în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, o modificare de structură ce a generat numeroase dezbateri. Ulterior, în noiembrie 2011, a fost luată decizia constroversată de a transfera nucleul Gidran de la Tulucești. Începând cu iulie 2015, herghelia a fost integrată în structura Direcției de Creștere, Exploatare și Ameliorare a Cabalinelor, subunitate a RNP Romsilva.
Organizare internă și infrastructură
Herghelia dispune de:
8 grajduri
bază hipică de antrenament;
clădire administrativă;
terenuri agricole și fânare;
peste 465 ha de teren, utilizat pentru pășunat, cultură furajeră și activitate cabalină.
Structura organizatorică este adaptată cerințelor biologice ale animalelor: armăsarii tineri pasc separat de iepe, iar mânjii sunt ținuți lângă mame până toamna. Armăsarii pepinieri beneficiază de grajduri individuale cu padocuri proprii, pentru a preveni conflictele. Celelalte grupe pasc pe pășuni rotative și, când nu sunt în libertate, stau în padocuri cu acces liber la grajduri.
Progres genetic și speranțe pentru viitor
Între 2019 și 2021, herghelia a înregistrat un progres notabil în ceea ce privește materialul genetic, grație colaborării dintre Romsilva, Jockey Club Român (Stud Book) și proprietarii armăsarilor Frozen Fire, Global Approach, Tobanjaro și Perfect One.
Importul din Irlanda al armăsarului Frozen Fire de către doamna Irina Vlăduca-Marghiloman, în 2019, a reprezentat un moment istoric: pentru prima dată în România a fost importat permanent un armăsar câștigător de grupă 1 (G1) — nivelul suprem în ierarhia curselor de galop.
Produși 2020:
ONIX (m), din Frozen Fire × Ostia
MAGIC FIRE (m), din Frozen Fire × Martingala
LEGEND (m), din Frozen Fire × Lanzo
BETTINA (f), din Frozen Fire × Bertina
DREAM FIRE (m), din Frozen Fire × Drăgaica
Dintre aceștia, MAGIC FIRE s-a remarcat prin dimensiuni corporale excepționale și o capacitate de efort remarcabilă, net superioară mediei generațiilor recente de la Cislău.
În anul 2024, pentru prima dată în istoria Derby-ului Român, Sofia Șerban (Sofi), o jocheiță de doar 17 ani din Cluj, a urcat în șaua RANIEI de la Herghelia Cislău și a făcut spectacol pe hipodrom, terminând pe locul secund.
Probleme actuale și direcții de acțiune
Din păcate, în mai 2025, Herghelia Cislău nu are un armăsar pepinier propriu activ, iar singurul autorizat să monteze — MAGIC FIRE — nu a fost încă promovat oficial în această calitate. Efectivul de iepe mame este redus, însumând doar 13 exemplare.
Este nevoie de o strategie clară de susținere a activităților de creștere, antrenare, testare, selecție, reproducție și ameliorare, pentru ca Pursângele Englez de la Cislău să revină la nivelul de excelență pe care l-a avut în perioada sa de glorie.
Cal și jocheu de la Herghelia Cislău pe turful Hipodromului Ploiești – sursa foto Complex Hipodrom Ploiești
Vizitarea Hergheliei Cislău
Cei pasionați de cai, istorie și natură pot vizita herghelia, unde pot descoperi nu doar frumusețea rasei Pursânge Englez, ci și moștenirea unei tradiții vechi de peste 130 de ani.
Concluzie – un simbol al excelenței românești
Herghelia Cislău nu este doar o fermă de cai. Este un simbol național al excelenței, perseverenței și pasiunii pentru calitatea genetică și sport. Istoria sa reflectă transformările României moderne și contribuția la identitatea hipică europeană.
Adresa: Com. Cislău, Aleea Armatei, nr. 2, județul Buzău, 127185
Servicii oferite: consultanta de specialitate privind reproducția la cabaline pentru ameliorarea raselor, cursuri de echitatie, agrement si turism ecvestru
Articol realizat de Valentin Martinescu și Leonard Nica
Comments are closed.