Hipodromul Ploiești – istoria

Începuturile

Aidoma Hipodromului Băneasa și a altor hipodromuri, și în cazul Hipodromului Ploiești informațiile sunt puține și nu prea clare. Dar, chiar și așa, vom încerca să vă prezentăm o istorie cât mai detaliată. Hipodromul Ploiești în imagini inedite. Descoperiri uimitoare. Folosim cât mai multe informații găsite în arhivele vremii. Și vom actualiza articolul pas cu pas.

Redescoperirea istoriei și prezentarea publică ar trebui să fie baza dezvoltării noilor proiecte hipice din România.

Istoria Hipodromului Ploiești, mai exact a curselor de trap, începe undeva în perioada interbelică, în perioada anilor 1928-1930.  În orașele mari precum București, Brăila, Iași, Craiova, Târgoviște și Constanța hipismul avea deja o tradiție. Treptat și în orașul lui Nenea Iancu se simțea nevoia de a se alinia la bunele practici ale hipismului.

Primele mențiuni legate de cursele de trap de la Ploiești le-am găsit în Biblioteca Academiei Române, în revista sportivă ‘Hippodromul și Turful Român’ din anul 1928.  Se puneau temeliile primului hipodrom din oraș.

Pregătirea pentru Hipodromul Ploiești

În septembrie 1928, are loc deschiderea Expoziţiei Zootehnice şi Agricole organizată de Camera Agricolă din Ploiești, pe
terenul de la Bariera Bucureşti. Prezentarea animalelor de toate rasele a fost făcută într-un cadru solemn și organizat. Era un prim semnal de activitate. Mai ales că se face mențiune că vor fi organizate alergări pe hipodromul organizat lângă expoziție.

Inaugurarea Hipodromului Ploiești

Dar iată că peste un an apar veștile bune. Pe 10 august 1929 se făceau înscrierile pentru alergările de trap. La Bariera București se înființase un hipodrom de către Camera Agricolă a județului Prahova, pe terenul propriu de acolo. Se anunța deschiderea oficială pe data de 8 septembrie 1929, la orele 14:30. Anunțul ne surprinde cu informații foarte interesante:

• 30 boxe amenajate pentru caii de trap
• exista un comitet al comisarilor de curse
• 7 alergări zilnice cu premii cu 15% mai mici decât cele din București
• transportul cailor din București la Ploiești se făcea cu o garnitură specială de tren
• se solicitase intervenția instituțiilor publice și private pentru a sponsoriza cu premii cursele pe hipodrom

Au fost investiții de 1 milion de lei. Scopul acestui hipodrom era îmbunătăţirea rasei cailor, dar și un mijloc de creare de venituri pentru Camera Agricolă, din care să se cumpere vite şi cai de reproducere.

Alergări pe hipodrom

Pe 22 aprilie 1930 se redeschide sezonul alergărilor, de această dată, pe lângă trap au fost și galop și galop cu obstacole.

Se remarcă orientarea spre alergări de toate tipurile, cu cai de rasă, dar și încurajarea curselor cu cai de rasă comună. Se organizau și alergări militare.

Falimentul din 1931

În anul 1931 nu mai apar evidențe ale curselor. O descoperire marca galop.ro ne arată că societatea organizatoare a curselor intrase în faliment și se face o mențiune și despre un faliment anterior, ceea ce înseamnă că au mai fost tentative anterioare de organizare a curselor. Anul 1931 era un an al crizelor și pentru S.N.I.C. în București.

Expoziția-Târg din 1932

În iunie 1932 are loc inaugurarea Expozitiei -Târg din Ploiești, un eveniment la care au participat și Regele Carol și Mihai.

Cu această ocazie identificăm și remarcabila poartă a hipodromului, realizată de celebrul arhitect Toma T. Socolescu.

Celebrul monument este din păcate puternic afectat de bombardamentele asupra orașului în al Doilea Război Mondial, iar refacerea sa în perioada comunistă nu a mai reprodus arhitectură inițială.

Momentele de criză trebuie depășite, așa că Primăria Ploiești achiziționează Parcul Expoziției de la Bariera București.

Contextul trapului

La București situația Hipodromului Floreasca devenea tot mai neclară. În anii 1934, știindu-se că Hipodromul Floreasca va fi parcelat, s-au colectat niște fonduri pentru un nou hipodrom. Dar s-a renunțat la acest proiect și Hipodromul Floreasca a dispărut la rândul său.

Mai multe detalii despre ce a fost Hipodromul Floreasca în articolul https://galop.ro/hipodromul-floreasca-bucuresti/.

Oamenii de trap se reorganizează și în anul 1937  reușesc sa relanseze Hipodromul Clubul Călăreților, acum numit Hipodrom Trap. Deschiderea oficiala a avut loc pe 8 iunie 1937.

Noul Hipodrom Trap era modern. Pista de 25 m lățime, restaurant la baza tribunei, case de pariuri în restaurant sau în imediata apropiere a tribunei, muzică ambientală, turnul comisarilor amplasat în interiorul pistei, comenzi date prin microfon, cronometraj electric.

Primele curse după război

Primele evidențe apar în septembrie 1947.

În luna mai 1954 are loc un prim concurs republican.

Tot în anul 1954 are loc o refacere a hipodromului și se vor organiza tot mai multe concursuri hipice.

Hipodromul din Ploiești – gazda cailor din Băneasa

Anul 1961 vine cu dispariția rapidă a Hipodromului din Băneasa. Se spune că în martie, driverul Mircea Ştefănescu, Gică Tănase și alți colegi, au încolonat caii de la Hipodrom Băneasa și Băneasa Trap și i-au adus pe jos din Băneasa până în Ploiești.

Trăpașii au ajuns la Ploiești împreună cu 20 de cai de galop pentru obstacole. Iar caii Pursânge Englez de galop au ajuns la Ovidiu – Constanța. Acesta este momentul dramatic al dispariției templului cailor din Băneasa.

Renașterea trapului românesc

Partea pozitivă din 1961 este că aici, la Ploiești, va renaște trapul românesc pentru o bună perioadă de timp. Iar ilustrațiile de mai jos sunt culese cu răbdare pentru a surprinde în imagini o perioadă frumoasă a trapului românesc. Un articol despre istoria trapului românesc o puteți găsi în acest articol documentat de noi: https://herghelie.ro/trap/

Se făcea și schimb de experiență și export de cai.

Situația hipodromului

În toată această perioadă hipismul era în floare. În fiecare rubrică sportivă apăreau relatări ale jurnaliștilor sportivi. Unul dintre ei era Niddy Dumitrescu, unul dintre autorii lucrării „PE HIPODROM” de ALEX. DORU IONESCU, NIDY DUMITRESCU, 1971.

Niddy Dumitrescu, despre care vom scrie un articol în curând, avea un mod tranșat de a transmite mesaje clare, chiar și în acea perioadă dificilă a comunismului. El este cel care de multe ori menționa faptul că este necesar să se refacă un hipodrom din nou în capitală pentru a susține fenomenul hipic românesc.

În anul 1972 el analizează situația din Ploiești. Astfel aflăm că grajdurile nu erau suficiente. Acestea au fost improvizate la momentul demolării Hipodromului Băneasa cu niște barăci din lemn, datând din 1945 și preluate de la întreprinderea Blocul de Ulei Ploiești. Tot aici Niddy ne explică fenomenul distructiv al gazului azotic asupra acoperișului și existența riscului prăbușirii acoperișului. Un alt fenomen cauzat de lipsa capacității era renunțarea rapidă la caii mai bătrâni de 5-6 ani în favoarea tinerelor cabaline, deși cei mai în vârstă încă mai aveau posibilități de a performa.

Imagini video inedite din 1965 și 1968

Perioada anilor ’80

Cursele continuă, hipodromul a devenit o atracție locală de weekend. Cursele umpleau la maximum capacitatea hipodromului.

Se simțea nevoia unei noi modernizări. În anul 1984, hipodromul este modernizat. Tribuna principală este acoperită.

Imagini video inedite din filmul Nelu – 1988

Perioada post-revoluție

Activitatea sportivă a continuat pe hipodrom. Dar era din ce în ce mai dificil din lipsa acută de fonduri.  După 20 de ani de funcționare de la modernizarea din 1984 era nevoie de o investiție privată pentru un nou suflu. Autoritățile ploieștene aleg soluția unei concesionări a complexului către o firmă italiană Din păcate investițiile nu au apărut, activitatea s-a întrerupt și complexul s-a degradat. Așa cum se observă în imaginile de arhivă – credit photo www.agerpres.ro

Noul Hipodrom Ploiești reînvie din propria cenușă

În 2014, la Hipodromul Ploieşti au demarat ample lucrări de modernizare și extindere, care au fost finalizate în luna octombrie a anului 2016.  Un proiect cu investiții de aproximativ 15 milioane de euro, realizat din fonduri locale și europene.

Noua construcţie are două piste, una pentru trap şi una pentru galop, precum şi o cale de rulare pentru maşina arbitrilor, ambulanţă şi alte servicii. Hipodromul are 7 grajduri, fiecare cu câte 27 de boxe, salivarium cu 19 boxe şi cabinet veterinar. Noua tribună este compusă din două corpuri distincte. Hipodromul mai este prevăzut cu hangar instalaţii preepurare şi depozitare sulky, hangar de întreţinere şi depozitare materiale, hangar pentru furaje şi depozitare temporară deşeuri şi spaţiu pentru înşeuare.

Prima reuniune oficială de trap pe noul Hipodrom Ploiești a avut loc sâmbătă, 15 aprilie 2017.

Din anul 2017 au apărut și cursele de galop în program, pe lângă cele de trap. Este și rezultatul oamenilor inimoși și pasionați de hipism.

Să sperăm că iubitorii sporturilor hipice se vor armoniza în obținerea obiectivelor comune și că acest lucru să ducă la dezvoltarea accelerată a hipismului în România. Cu toate avantajele care rezultă din acest domeniu.

Surse:

• www.galop.ro
• www.agerpres.ro
• CSM Ploiești
• Ziarul Lupta
• Ziarul Viitorul
• Ziarul Sportul Popular
• Ziarul Sportul
• Ziarul Universul
• Revista Flacăra
• Pe Hipodrom 1971 Editura Litera Niddy Ionescu, Alex Doru Ionescu
• Revista Hippodromul
• www.iubescploiestii.ro
• restitutio-interbellica.blogspot.com 
• Studiourile Buftea