România mi s-a arătat călare!

În acest articol vom prezenta citate și imagini care relevă pasiunea adevărată a Reginei Maria pentru cai. Aceste secvențe descrise în detaliu în memoriile scrise de marea noastră Regină, prezintă interacțiunea cu caii săi favoriți.

„Caii jucau un rol neasemănat de mare în viaţa noastră şi nu-mi puteam închipui cum să-i placă cuiva mai bine să se întoarcă acasă în trăsură decât să rămână în şa, chiar dacă îl apucă furtuna pe drum. După legea noastră, nu trebuia niciodată să te dai jos după cal, oricât ar fi fost vremea de rea şi de aspră.”

Rubin

Încă din fragedă copilărie apare interacțiunea cu frumoasele cabaline, primul său cal fiind Rubin, în Malta.

„Viaţa la Malta era încântătoare, dar Malta cu Rubin fu un adevărat rai”.

Numele cailor Reginei Maria

Regina Maria își petrecea mult din timpul său liber practicând echitația. Se simțea liberă și puternică: „călare, mă simt de neînvins”.

Apar în jurnalele sale denumirile cailor preferați:

Grui-Sânger – calul fără egal

Calul său celebru rămâne Grui-Sânger, un cal pe care l-a avut alături timp de 12 ani și cu ajutorul căruia a descoperit împrejurimile Bucureștiului și s-a îndrăgostit de poporul român. Era apelat cu „iubitul meu, Grui-Sânger”. Un cal fără egal.

Virtus, Benjemma, Kiralif, Austral

Însemnări zilnice vol 7: Despre Virtus, Regina Maria spunea in 17 mai 1925, la Cotroceni, astfel:

„O partidă de călărie divină pe Virtus. Virtus a fost într-o formă minunată, iar terenul cum rareori am norocul. Fiind duminică, nu se vâna și am putut călări pe unde am vrut. Pe terenurile de exerciții erau cirezi de vaci și boi care pășteau. Mi-a plăcut totul și m-am simțit tânără, fără griji și necazuri, singură cu Natura, cu Dumnezeu și cu calul meu.”

Ardeal, Ballif, Coconaș

Kiralif și aruncatul din șa

„La ora 15.30 am plecat sa calaresc cu Caterina Catargi. Ea trebuia sa calareasca pe Virtus, dar, in ultimul moment am aflat ca Virtus sufera de colici, asa ca am schimbat saua pe Patriot, eu eram pe Kiralif, si am plecat doar noi doua, intrucat Denize a ramas fara cal. Dupa doua ore minunate de calarie m-am indragostit de Kiralif, care este un cal impecabil. Le-am spus acest lucru si lui Mignon si Adelei care erau cu masina la Sosea, si cu care am avut o mica sueta. Eu am inceput foarte calma ultimul galop, pe ultima parte a soselei, cand afurisitului de Kiralif i-a intrat in cap sa se ridice pe doua picioare, si intr-un moment absolut neasteptat, sa ma azvarle realmente peste capul lui. Niciodata in viata mea n-am fost mai uluita, ce Dumnezeu s-a intamplat cu aceasta creatura, altfel adorabila si calma, ca sa ma arunce din sa pe mine, care sunt atat de stabila in sa”.

Regimentul 4 Roșiori

Regele Carol I decide in anul 1896 să o numească pe Principesa Maria în calitate de comandant onorific al Regimentului 4. Maria a purtat cu mândri uniforma și s-a implicat în manifestările regimentului care ulterior îi va purta numele. 

În timpul războiului, Regimentul 4 Roșiori are de suferit, iar Regina Maria scria astfel: 

” Veşti groaznice, s-au aruncat o puzderie de bombe asupra regimentului meu, pierderi mari, dar încă nu ştiu cine. N-am să fiu liniştită până nu aflu. Nu-mi pot închipui ceva mai înfiorător decât căderea bombelor din cer asupra unui regiment de cavalerie -când mă gândesc la cai, la teroarea lor, ce scene cumplite, bărbaţii zdrobiţi sub animalele care se zvârcolesc, moarte, mutilare, o încâlceală de dobitoace disperate şi oameni muribunzi, parcă o văd în faţa ochilor şi totuşi nu pot îndura s-o văd, trebuie să fie mult mai oribil decât orice închipuire.”

Pe ultimul drum

Funeraliile Reginei Maria a României au avut loc pe data de 24 iulie 1938. În spatele afetului de tun a mers calul favorit al reginei, așa cum și-a dorit.  De citit un articol despre ceremonialul „Calul fără călăreț”

Încheiere

„Călăritul a jucat un rol enorm în viața mea. Pentru mine înseamnă sănătate, vigoare, amuzament și, mai presus de toate, libertate dincolo de palat și contact cu natura. Pe cal eram eliberată de toate lanțurile și restricțiile – mă simțeam una cu pământul de sub copitele calului, una cu copacii, cu cerul, cu campiile! Călăritul m-a învățat să iubesc pământul românesc, mi-a permis să iau contact cu bătăile inimii țării mele. Din șa i-am putut descoperi frumusețile, în toate aspectele, am învățat să o iubesc, întâi cu ochii, apoi cu sufletul. Fără a ține seamă de vreme, am luat în stăpânire țara mea adoptivă în lumina soarelui și a lunii, prin vânt și ploaie și praf înăbușitor, pe zăpadă și noroi, pe câmpiile largi și munții colțuroși. România mi s-a arătat călare! Am descoperit-o singură și, încet încet, ne-am apropiat și am ajuns să ne cunoaștem în ciuda etichetei de fier și a restricțiilor curții.” – Regina Maria – Povestea Vieții Mele.

Surse:

• Coperta: https://imgur.com/ – Queen Marie Princess Marie of Romania (later Queen Marie of Yugoslavia), early twentieth century. Chusseau-Flaviens/George Eastman House/Getty.
• www.ordersandmedals.ro
• www.muzeulvirtual.ro
• jurnalul.ro
• https://casa-regala.blogspot.com/
• https://historice.ro/
• http://tkinter.org/
• Realitatea Ilustrată 1938
• Regina Maria – Povestea vietii mele. Volumele I-III, editura RAO