Moritz Csillag – un as pe hipodromul Băneasa

GHIAUR CSILLAG

Despre copilul Moritz Csillag

Copilul Csillag avea doar 12 ani, când tatăl său, un pasionat al alergărilor de galop a hotărât să îl facă jocheu. Tatăl său era austriac, iar  mama sa era din Ungaria. Graţie faptului tatăl său era administrator de moșie la un prieten al contelui Teleki,  am reuşit angajez ca băiat de grajd la contele Pejacsewics. Avea 4 clase primare şi 2 clase de liceu absolvite în condiții satisfăcătoare.

A învățat meserie de la germanul Heribart Johann, un om cu experiență în Franța, Germania și Austria, țară în care a devenit antrenor. Și a studiat meseria de jocheu timp de 7 ani timp în care a obținut 3 victorii pentru contele Pejacsewics și două pentru grajdul Molnar din Ungaria. În tot acest timp a absolvit 7 clase de liceu.

Totuși, într-un interviu acordat ziarului Rampa, Csillag a recunoscut că meseria serioasă a fost învățată la școala lui Mișu Constandache:

Când am, venit din Ungaria, nu pot spune ştiam ce înseamnă călăritul. Abia când am fost angajat de către domnul M. Constandache, care m-a ținut de scurt şi mi-a făcut observaţii peste observații de câte ori socotea că m-am abătut ordinelor prescrise, am putut acumula cunoștințele necesare.

Poveștile pe hipodrom spun că a fost botezat Maurice, dar apoi germanizat în Moritz și că avea origini nobile. Avea astfel o atitudine distantă și a fost poreclit „Aristocratul”, iar cei mai  apropiați îl numeau „Mony”. Era un băiat foarte cuviincios și disciplinat. Vorbea scurt și la obiect și era astfel perceput ca arogant.

Primele victorii în România

Prima victoria pe hipodromul din România a avut loc în mai 1923, în Premiul Dianei, obținând o victorie surpriză cu SĂFTICA, iapă murgă din BONY și SANTAREM a lui  I. L. Niculescu și M. Costandache.

Saftica Csillag 1923
Saftica – Premiul Dianei – Csillag – 1923

Întrebat dacă avea emoții în cursele clasice a răspuns:

„O singură dată m-am emoționat, atunci când m-am dus pentru prima oară la start. De atunci, ioc emoții.”

În anul 1925 George Negropontes căuta talente care să îl propulseze și mai mult în performanță. Îl aduce pe antrenorul Alexander Planner din Viena și îl contractează și pe proaspătul talent Csillag, fiind încă aprentist și în scurtă vreme prim jocheu la Negropontes. Atât Negropontes, cât și Planner formează o echipă imbatabilă cu Csillag. De fapt erau printre puținele persoane de pe hipodrom cu care Csillag putea comunica constructiv.

Avem o descriere detaliată a galantului nostru jocheu:

„Dimineaţa, la antrenament, parcă-l văd cu nişte pantaloni de călărie largi, nu strânşi pe pulpă, cu bazoanele de piele pe fund şi la genunchi, cu bluză pe gât – toamna, iarna din lână, vara din material subţire, cu permanenta şepcuţă pe cap, şepcuţă cu un ciucure pe creştet. Avea o cravaşă mai lungă decât aveam noi, dar aia era doar pentru antrenament, fiindcă de obicei, mai ales în alergările clasice, ţinea o cravaşă îmbrăcată cu fir subţire de argint, ce avea două clapete mari la vârf, dar nu o întrebuinţa mai niciodată, că părea mereu a fi nou-nouţă. Când venea cu bricezi (pantaloni de călărie) pentru cizme, apoi cizmele erau lucioase aşa cum aveau ofiţerii la paradă, iar când venea cu pantaloni lungi de călărie – ca amazoanele – purta nişte ghete speciale, cu vârf. Ceea ce avea el, sau mai bine zis ceea ce purta el în plus faţă de noi ceilalţi, care purtam în deget verigheta (căsătoriţii), era un inel gros la degetul mic de la mâna stângă, un fel de „ghiul” cu piatra mare albastră. Cu nasul puţin coroiat şi cu privirea distantă, părea mereu un tip foarte interesant, ce reţinea privirea. Nu era scund aşa cum erau Iorga, sau Esch, sau Cockeram – adică prichindei, ci de talia Gillilor (Frank tatăl şi cei trei fii).  În afară de asta, când venea duminica sau în orice zi de alergări, fie la Floreasca fie la Băneasa, era îmbrăcat în aşa fel că mulţi îi spuneau Aristocratul. Îmbrăcat după modă, fie la un rând, fie la două rânduri, mereu cu cămaşă albă cu guler tare şi papion sau lavalieră mică. Iar în afara hipodromului, când se ducea la un concert sau la operă (de care era îndrăgostit) – întocmai ca la Viena sau Budapesta -, atât el cât şi soţia erau îmbrăcaţi sobru, dar cu mult bun gust. Moritz, îmbrăcat totdeauna în negru, purta pe cap şi gambeta lui tipică. Dintre toţi ai hipodromului, numai el şi Divald purtau acest tip de pălărie; iar peste câţiva ani, şi englezul Beeson, care a stat şi el la noi un timp.”

În primii ani de activitate Csillag a fost nevoit să rămână în umbra marelui jocheu rus, Platon Golovkin, campionul jocheilor în anul 1927. După aceea, Csillag începe să domine clasamentele jocheilor din țară, la concurență cu Costică Iorga.

Csillag campion

Csillag campion

Devenise un jocheu greu de învins. Era căutat de toți proprietarii, dar  niciodată nu s-a gândit să rupă contractul cu George Negropontes. Dacă nu avea cal de la grajdul Negropontes, abia atunci se angaja în alte curse.  Un favorit incontestabil.

Csillag,  jocheul d-lui N- Negropontes a izbutit să câştige, mulți ani la rând mai mult de un sfert din alergările disputate, ceea ce constituie un record greu de egalat nu numai la noi. Au fost ani când problema era simplă pentru jucători. Nu era nevoie să-şi frământe creierul la pariuri, căutând câştigătorul. Soluţia era simplă: alegerea lui M. Csillag. In felul acesta nimereau cel puţin doi câştigători de reuniune. Era suficient ca M. Csillag să se urce în şa, pentru ca respectivul cal să figureze la mutual printre favoriţi, raportând cu mult mai puţin decât s-ar fi cuvenit, în raport cu şansa teoretică.
Nu a existat la noi un alt jocheu mai unanim apreciat de proprietar şi antrenori. A fost în topul clasamentelor jocheilor în 1931, 1932, 1933, 1934 și 1935, la mare distanță de urmăritori. Un campion redutabil!

După plecarea lui M. Csillag, a venit epoca lui R. Vincent, campion în anii 1936, 1937 şi 1938.

CSILLAG a fost primul jocheu străin care a câștigat de trei ori  Derby Român, cu LULLI în 1925, cu GHIAUR în 1928 și cu LEU în 1932.

Întrebat într-un interviu din 1932 care a fost cel mai bun cal pe care a alergat, Csillag a răspuns:

Indiscutabil că la 3 ani GHIAUR a fost un cal excepțional. Îl consider ca cel mai bun cal pe care l-am încălecat. Când am câștigat Jockey Clubul, m-am minunat de voinicia cu care se avânta în luptă și am avut prilejul să fac constatarea că acest cal posedă toate calitățile necesare unui mare crack. Desigu că sunt mulți aceia cari se vor mira de clasificarea aceasta, dar eu mă simt dator s-o spun așa cum cred eu și mi se pare că nu greșesc. Dintre ceilalți mi-a plăcut foarte mult COQUIN. Și pot spune că învingătorul lui BLANCK în Ungaria ar fi putut figura cu succes pe orice hipodrom din lume. De asemenea LULLI, care a câștigat Derby-ul, s-a arătat a fi de o clasă ridicată. Cu toate că la 2 ani nu a fugit deloc, a reușit să-și adjudece două alergări clasice între care și Premiul Bucureștiului.

GHIAUR –  Csillag 1928 Derby Român
1931 Coquin Csillag Premiul REgal articol
1931 – COQUIN și Csillag – Premiul Regal

 

Csillag Ley Derby 1932 w
1932 – Derby Român câștigat de Csillag cu LEU
Pipico Csillag M Premiul REgal iunie 1935
PIPICO –  Csillag M. Premiul Regal – iunie 1935

A înşira calităţile profesionale ale lui Csillag este inutil. Erau  îmbinate, într-un mănunchi armonios, tactul, fineţea, energia şi mai ales acel simţ specific de a se acomoda împrejurărilor neprevăzute, ivite în parcurs. De aceea, proprietarii și antrenorii  îi acordau o încredere nelimitată.
La continuele lui victorii au contribuit și sobrietatea sa, respectată cu sfinţenie în viaţa lui. Csillag M. ducea o existenţă de ceasornic. Se scula la oră fixă. mănca la oră fixă, se culca la oră fixă şi mai ales devreme. Pentru păstrarea formei, juca regulat fotbal, tenis şi parcurgea zilnic câţiva kilometri.

Csillag se căsătorește cu Susanne Gill, fiica marelui Francois Gill. Erau amândoi mari iubitori de cultură, participând adesea la Opera Română sau la Teatrul Liric și Ateneul Român. Devenise prieten cu marii actori George Vraca, dar și cu Tony Bulandra.

În octombrie 1935, Csillag pleacă în Egipt, acolo unde fratele său. G. Csillag deja avea performanțe notabile.

Csillag 1935 pleacă în Egipt
Csillag 1935 pleacă în Egipt – Gazeta Sporturilor

După activitatea prestigioasă din Egipt, aflăm că Csillag revine în Viena. A fost un jocheu admirat pentru talentul său deosebit. Un adevărat artist al galopului, care a lăsat câțiva ani grozavi de istorie hipică.

Surse:
  • Gazeta Sporturilor
  • Realitatea Ilustrată
  • Dimineața
  • Universul
  • Rampa
  • Alexandru Grigorescu – Odinioară la Baneasa, Editura Mediana, 1996
  • galop.ro