Hipodromul Băneasa – Templul curselor de cai din România

Hipodrom Baneasa

A fost odată în București un templu al cailor, un templu al curselor de cai, iar acest templu s-a numit “Hipodromul Băneasa”.

Denumirea de templu a fost rostită pentru prima dată de marele crescător și proprietar de cai pursânge, George Negropontes, căruia îi plăcea să-i spună Hipodromului Băneasa “templul alergărilor de cai”.

Intrarea in Hipodromul Baneasa
Intrarea în Hipodromul Băneasa – sursa Jockey-Club

Identitatea noastră

Caii fac parte din identitatea noastră, din istoria poporului nostru, iar curse de cai au existat în țara noastră încă din perioada 1841-1845. Când spunem curse de cai, ne referim la cursele de galop, acestea reprezentând cele mai vechi întreceri între cai, în lume și în țara noastră. Apoi au apărut și cursele de trap.
Alexandru Marghiloman:
“Pursângele Englez și trăpașul sunt 2 cai care nu se vor concura niciodată. Ei se completează, atât în economia natională, cât și în scopul de a introduce în sufletul Măriei Sale Publicul dragostea de cal. Calul merită și trebuie iubit.”
CALUL, această ființă unică, nobilă și istorică a reușit de-a lungul timpului multe cuceriri, dar “CEA MAI MARE CUCERIRE A CALULUI A FOST ȘI ESTE OMUL”. Și omul i-a construit o arenă în care calul să arate principala calitate cu care natura l-a înzestrat. „Calul a fost creat să alerge și să fie al doilea cel mai bun prieten al omului. Pentru că este în natura lui acest lucru, iar natura noastră este să iubim calul!”
Această arenă pe care omul a construit-o datorită CALULUI și pentru CAL, încă de acum sute de ani, se numește “HIPODROM”. Primele hipodromuri au apărut în Anglia și Franța, iar cele din Paris au fost o sursă de inspirație și pentru înaintașii noștri.

Începutul poveștii

Locația

Istoria Hipodromului Băneasa începe undeva în a 2-a parte a secolului XIX și este strâns legată de Jockey-Club Român. La scurt timp după înființarea Jockey-Clubului Român, la 8 ianuarie 1875, s-a luat decizia ca cele mai importante curse de cai să se desfășoare în comuna Băneasa, la rondul al 3-lea. Implicit a apărut și necesitatea construirii unui hipodrom, un rol important avându-l și primarul de atunci al Bucureștiului, Gheorghe Manu (1874-1877). Mai târziu, Nicolae Fleva, Nicolae Filipescu și Mihai G. Cantacuzino continuă sprijinul acordat de Primărie către Hipodromul Băneasa, ultimul fiind primar al Bucureștiului în perioada construirii noii tribune a Hipodromul Băneasa.
Hipodromul de la Baneasa

Primele alergări de cai

Un rol important l-a avut și ultimul domnitor român Alexandru Ioan Cuza, deoarece acesta iubea caii la fel de mult precum femeile („costisitoare iubiri, Măria Ta”). Cuza conștientiza importanța de a avea cai „cât mai buni la fugă” pentru generali, ofițeri și cavaleriști. Mai mult decât atât, la Iași se organizau alergări de cai încă dinainte de 1851, fiind astfel o provocare și o motivare pentru elita din București. Anul 1851 a fost primul an în care apar păstrate înscrisuri despre primele curse de cai din România.
Primele alergări de cai din București s-au desfășurat în jurul anului 1865, cu sprijinul lui Cuza și cu implicarea marelui General Florescu. Totuși, alergări mai bine organizate s-au realizat abia pe la 1870 datorită Generalului Ioan Emanoil Florescu, pe care, cu permisiunea cunoscătorilor, îl numim “starter-ul” alergărilor de cai de la București. Primul Derby Român s-a alergat în 1875, câștigătoare fiind iapa Gizelda a lui Alexandru Balș. Chiar și după înființarea Jockey-Clubului Român, majoritatea curselor au avut loc în continuare pe câmpul de la Colentina și platoul Cotroceni. Acesta din urmă era considerat ca și primul hipodrom amenajat din București, dar cu un statut neoficial, fiind localizat într-o zonă “controlată” de armată, din zona Cotroceniului.
Primele curse au fost doar între ofițeri și cavaleriști, abia ulterior putând și particularii să participe la aceste competiții.
Curse și antrenamente aveau loc și pe câmpul de la Colentina, acolo unde s-a desfășurat primul Premiu Jockey Club pe data de 12 octombrie 1875. La scurt timp a mai apărut o zonă de alergări pe câmpul de la Floreasca, această zonă avea să înlocuiască în timp zona de la Colentina.
În 1877 cursele au fost întrerupte din cauza Războiului de Independența. Cursele se reiau din 1879 și se continuă eforturile pentru construirea hipodromului de lângă comuna Băneasa. După planurile și sub supravegherea arhitectului Ion Mincu, Hipodromul Băneasa va fi construit în perioada 1880-1881. Pe acest prim hipodrom al Bucureștiului și al Țării Românești, aveau să se întâmple multe lucruri frumoase și să se alerge multe curse istorice.
Hipodromul Băneasa – tribuna. Foto credit Jockey-Club
Hipodromul Băneasa detaliu tribuna veche. Foto credit Jockey-Club

În anul 1881 aveau să se Întâmple 2 evenimente care vor marca pozitiv lumea curselor de cai din România:

  • Carol I este proclamat Rege al României.
  • Alexandru Marghiloman, un tânăr avocat școlit la Paris, câștiga primul său Derby la doar 27 de ani, cu calul său numit MARS 2. Lordul Valah va influența cel mai mult hipismul românesc.
Hipodromul Bucuresti - Stefan Luchian
Hipodromul București – Ștefan Luchian

Noul Hipodrom Băneasa

Contextul

Trebuie menționat ca printre primii și cei mai mari crescători de cai Pursânge Englez din România era colonelul Constantin Blaremberg. Interesul pentru caii pursânge și cursele de cai continuă să crească și în țara noastră, astfel se simțea nevoia pentru condiții mai bune. Așa că la inițiativa și la insistențele membrilor activi ai Jockey-Club Român, în frunte cu Alexandru Marghiloman și cu susținerea Regelui Carol I, se hotărăște începerea construcției unui nou hipodrom, mai mare și mai adaptat cerințelor curselor de cai.

Locația noului hipodrom

Noul Hipodrom Băneasa a fost construit la începutul secolului XX și se afla la periferia de nord a orașului București, pe atunci comuna suburbană Băneasa, pe locul vechiului Hipodrom Băneasa, întinzându-se pe o suprafață de 62 ha. Actualmente pe acest teren se află Piața Presei Libere (Casa Presei Libere (Scânteii), Romexpo, World Trade Center, Hotelul Crown Plaza, Hotelul Ramada Parc și Complexul Comercial Flora).

Harta Hipodrom Baneasa
Harta Hipodrom Băneasa. Sursă foto: http://www.bucurestiivechisinoi.ro/

Jockey-Clubul Român

Hipodromul Băneasa a aparținut încă de la început Jockey-Club Român și a putut fi construit datorită insistențelor și eforturilor financiare ale inegalabililor săi membri, dintre care se distingeau Alexandru Marghiloman, Generalul Gheorghe Manu, Generalul Florescu, Cantacuzino, Moruzi, Brătianu, Stirbey, Negropontes, Lahovary, Ghika, Sturdza, Șutzu, Kogălniceanu, Steriadi, Balș, Argetoianu, Catargi, Cămărășescu, Chrissoveloni, Filliti, Bălăceanu, Bibescu…, dar și datorită Familiei Regale a României, în mod special datorită Regelui Carol I.

Articolul complet despre Jockey-Club Român: https://herghelie.ro/jockey-club-roman/

Arhitectul Ion D. Berindey

Având susținerea Regelui Carol I și a primăriei Bucureștiului, în vara anului 1905 începe construcția noului hipodrom după planurile arhitectului Ion D. Berindey. Marele arhitect studiase hipodromurile de la Paris, în special Hipodromul Longchamp. Inițial construcția era proiectată pe un teren nu suficient de mare, dar în foarte scurt timp, datorită insistențelor arhitectului Berindey și ale membrilor marcanți ai JOCKEY-CLUB, se obține o suprafață mai mare de teren, impetuos necesară finalizării marelui proiect, Hipodromul Băneasa.

Pe 14 decembrie 1905 apare și un decret oficial (de stat), prin care se alocă o nouă suprafață de teren Jockey-Clubului, ajungându-se la începutul lui 1906 la o suprafață de 52 ha și ulterior la 62 ha în 1915, tot datorită eforturilor Jockey-Club.

Inaugurarea hipodromului

Anvergura sportului hipic a fost atât de mare încât toți cei implicați în acest proiect au reușit o performanță demnă de prezentat celor care studiază arhitectura. Berindey, având marele concurs al lui Alexandru Marghiloman – vicepreședintele Jockey-Club, a reușit să inaugureze noua tribună pe data de 8 octombrie 1906, adică în doar un an!

Amintiri despre Jubileul de 40 de ani de domnie a M.S. Regelui Carol I (1866-1906) : (Drept semn de devotament din partea Direcţiunii generale a Monitorului Oficial şi Imprimeriei Statului) – digibuc.ro

O altă informație despre inaugurare apare în Le Figaro, din iunie 1907.

Le Figaro, 2 iunie 1907, Sophie Jules-Brun

Mai mult decât atât, imaginea noului Hipodrom Băneasa apare prezentă în lucrarea Frédéric Damé: Bucarest en 1906, editată în anul 1907.

Hipodrom Baneasa
Hipodrom Băneasa – vedere din interior
Hipodrom - tribunele din exterior - Le Sport Universel Illustre ian 1907
Hipodrom – tribunele din exterior – Le Sport Universel Illustre ianuarie 1907 – gallica.bnf. Documentare@herghelie.ro

Marea și mult așteptata inaugurare a noii tribune a Hipodromului Băneasa a avut loc într-un cadru festiv, în prezența Familiei Regale a României și a mai multor invitați de seamă.

Familia Regala la Hipodrom
Familia Regală alături de Alexandru Marghiloman la Hipodrom. Foto credit: Jockey-Club

 

Tribuna noului Hipodrom Baneasa
Tribuna noului Hipodrom Băneasa. Foto credit: Jockey-Club

 

Hipodromul in anul inaugurarii
Hipodromul în anul inaugurării. Sursa foto: „Pe Hipodrom”, Ed. Litera, 1971, Alex. Doru Ionescu, Nidy Dumitrescu

 

Hipodrom Baneasa
Sursa: www.delcampe.net
Publicul la Hipodrom Baneasa
Publicul la Hipodrom Băneasa. Foto credit Jockey-Club

Clădirea hipodromului

Construcția avea să fie unică, era de o eleganță aparte, regală. Hipodromul Băneasa ajunge în scurt timp să fie considerat unul dintre cele mai frumoase hipodromuri din Europa, concurând de la egal la egal cu celebrul Longchamp din Paris, cel care l-ar fi inspirat cel mai mult pe arhitectul Berindey.

Vedere de la Hipodrom
Vedere de la Hipodrom. Sursă foto: http://imagoromaniae.ro
Vedere tribuna Hipodrom
Vedere tribuna Hipodrom. Sursa foto: www.stelian-tanase.ro

Rezistenta copertinei a fost verificată personal de arhitect, care a urcat pe ea însoțit de un regiment de cavaleriști.

Tribuna avea o particularitate îndrăzneață în ceea ce privește terasa superioară (copertina). Aceasta nu avea coloane de susținere pentru a nu perturba vizibilitatea spectatorilor din tribuna principală și putea să susțină chiar și peste 800 de persoane.

Tribuna acoperita
Tribuna acoperită. Le Sport Universel Illustre – gallica.bnf. Documentare @herghelie.ro

Încă de la intrare se putea observa amploarea întregului edificiu, hipodromul era împrejmuit cu boxe pentru cai pe toată lungimea sa circulară.

Construcția avea înălțimea unui bloc cu cinci etaje și era foarte bine proiectată. Avea o vizibilitate perfectă, mai ales de la terasa etajului patru, de unde se vedea orice mișcare pe hipodrom. Cei cu binoclu și o vedere mai bună vedeau chiar mult în afara hipodromului.

Le Sport universal illustre. https://gallica.bnf.fr
Vederea panoramică a pistelor de alergare. Le Sport universal illustre. https://gallica.bnf.fr. Documentat de @herghelie.ro

La primul nivel, în partea dreaptă, se afla loja regală, apoi cea a corpului diplomatic și a Jockey-Club, la mijloc se afla tribuna proprietarilor de cai, iar mai în stânga cea a antrenorilor. Din holul mare cu vitralii se deschideau birourile Jockey-Club și sala jocheilor.

Zona pasajului și a tribunelor. Sport Universel Illustre ianuarie 1907
Zona pariurilor, padocului și a cântarului. Le Sport Universel Illustre, https://gallica.bnf.fr/

Organizarea hipodromului

De menționat faptul că Jockey-Club se ocupa și de buna organizare a curselor de cai. Clubul avea ca vice-președinte pe Alexandru Marghiloman, vice-președinte în perioada 1903-1925, iar președinte era însuși Regele Carol I, la momentul inaugurării Hipodromului Băneasa.

Terenul de alergări cuprindea două piste concentrice, una de 2.000 m cu o lățime de 24 m, respectiv cea exterioară de 2.200 m și cu o lățime de 30 m. Pistele erau legate între ele cu bretele, ulterior, în 1925, ajungându-se să se amenajeze o pistă de 2.400 m pe care se alerga în special Derby-ul.

Piste concentrice hipodrom. Sursa foto: http://restitutio-interbellica.blogspot.com
Piste concentrice hipodrom. Sursa foto: http://restitutio-interbellica.blogspot.com
schema hipodromului
Schema hipodromului. Arhiva personală.

Pistele de alergare

Pistele de alergare erau cele mai importante, iarba fiind de o calitate foarte bună, ca pe hipodromurile din Paris. Cei din Jockey-Club, în frunte cu Alexandru Marghiloman, se preocupau cel mai mult de pistele de alergare, deoarece sănătatea cailor era prioritară, iar obiectivul Jockey-Club încă de la înființare a fost și este și în zilele noastre „să încurajeze îmbunătățirea rasei cailor în România.

Gazon Hipodrom Baneasa
Gazon Hipodrom Băneasa. Sursa foto: http://imagoromaniae.ro

Lângă tribună, cam în dreptul liniei de sosire, o mare atracție o avea padocul, cam de 50 m/ 30 m, unde erau plimbați caii care luau startul în cursa respectiva, pentru a putea fi studiați de spectatori. Totuși, accesul în interiorul padocului era permis doar pentru jochei, antrenori, proprietari și membrii Jockey-Club.

Cursele de galop se țineau în zilele de joi și duminică, iar cele de trap miercuri și sâmbătă. În timpul iernii se mai organizau curse cu săniuțele trase de cai pe Băneasa Trap, cursele de galop luau o bine meritată pauză pe timpul iernii.

De menționat că Hipodromul Băneasa era împărțit în doua circuite distincte, hipodrom pentru galop și hipodrom pentru trap, cel mai mare și mai impresionant era bineînteles cel pentru galop.

Hipodrom galop si trap

Cursele de galop din Baneasa

Cursele de galop din Băneasa.  Foto: www.stelian-tanase.ro

Cursele de trap la Baneasa
Cursele de trap la Băneasa. Sursa foto: http://restitutio-interbellica.blogspot.com
Cursele cu saniutele
Cursele cu săniuțele. Sursa foto: Realitatea Ilustrată 29 ianuarie 1942. BCU Cluj

Evenimentele sportive, culturale și mondene

Cele mai importante și atractive curse erau cele de galop de duminică, atunci când Hipodromul Băneasa era arhiplin, cu mii de spectatori.

Tribunele Hipodromului
Sursa foto: AgerPres
Hipodromul de alta data
Hipodromul de odinioară. Sursa foto: www.formula-as/ro

În acel an nu s-a inaugurat doar un hipodrom, a luat naștere “la belle epoque” și Bucureștiul avea să intre cu adevărat în rândul marilor capitale europene. Un hipodrom înseamnă mai mult decât cursele de cai, înseamnă un stil de viață frumos și sănatos, iar acei oameni din “Micul Paris” erau sănătoși și frumoși.

Spectatori in zona de sosire
Spectatori în zona de sosire. Le Sport Universel Illustre, https://gallica.bnf.fr/

Acești oameni erau prezenți la hipodrom în fiecare săptămână, primăvara și toamna în special. Deși hipodromul nu impresiona prin capacitate, doar 5000 de locuri, Hipodromul Băneasa era cochet și impresiona de la prima vedere, strălucea de eleganță și lux, era un loc în care dacă intrai, simțeai aerul occidental.

Detaliu intrare hipodrom
Detaliu intrare hipodrom. Sursă foto: Jockey-Club

 

Hipodromul Baneasa vedere din exterior
Hipodromul Băneasa – vedere din exterior. Sursa foto: Jockey-Club

Detaliile hipodromului

Chiar în fața intrării era prevăzut un loc destinat “parcării”, de aprox 150 m/150 m. Fațada și intrarea hipodromului erau construite din zid masiv, cu porți mari și largi din fier forjat, și cu frontispiciul dantelat pe care era înscris, tot în fier forjat, cu litere foarte mari, “HIPODROMUL BĂNEASA”, iar pe o placă încastrată în zid la intrare, inscripția: “Proprietatea SOCIETĂȚII DE ÎNCURAJAREA ȘI ÎMBUNĂTĂȚIREA RASEI CAILOR ÎN ROMÂNIA”,
“JOCKEY-CLUB”.

Facem o mica paranteză și menționăm că s-a păstrat numele “Jockey-Club”, fiind împrumutat de la francezi, însă cu trecerea timpului a fost folosită destul de des varianta “Jockey Club”, utilizarea formelor depinzând de contextul folosirii, ceea ce nu este o greșeală.

De asemenea, facem referire la folosirea corectă a termenului  “pursânge”, termen care derivă din fr. “pur-sang”, conform DEX 2009. O altă variantă logică și simplă, vine din faptul că englezii au dat naștere acestui atlet, numindu-l “thoroughbred”(pure-blood, purebred), într-un singur cuvânt. Iar noi, autorii (Martinescu V.M. și herghelie.ro), din respect pentru DEX și gramatica limbii române, dar și pentru elita atotcunoscătoare a acelor vremuri și istoria acestei rase de cai am folosit și vom folosi varianta “pursânge” și ocazional, varianta „pur-sânge”. Mai multe detalii despre utilizarea termenului în acest articol.

Revenind la subiectul principal, aflăm din toate scrierile despre Hipodromul Băneasa că toată elita bucureșteană și din marile orașe venea la aceste evenimente. Aceste elite ale momentului au făcut posibil ca Bucureștiul să devină “Micul Paris” și au construit România modernă.

Elita vremii la hipodrom
Elita vremii la hipodrom. Arhiva personală.

Pariurile la hipodrom

Mari industriași, bancheri, doctori, judecători, profesori universitari, avocați, intelectuali, militari și oameni cu mulți bani erau pasionați de cursele de cai și de caii din rasa Pursânge Englez, în special, iar pariurile erau pe măsură. Pariurile erau nelipsite de la Hipodromul Băneasa. Casele pentru pariuri erau așezate pe întreaga întindere a spațiului verde, sub forma unor tonete-ghișee, dar se aflau câteva și sub tribuna.

Pariori hipodrom
Generalul Rosetti şi fratele său Andrei la hipodrom, cu buletinul de pariuri. 1914. Arhiva Natională București.
Hipodrom premiul Arcul de Triumf Realitatea Ilustrata 13 oct 1928
Hipodrom – premiul Arcul de Triumf: Sursa foto: BCU Cluj, Realitatea Ilustrată, 13 octombrie 1928

 

Pariuri hipodrom
Pariuri hipodrom. Sursa foto: Anticariat I.C. Brătianu

Dar nu numai la hipodrom se putea paria. Se putea paria și în centrul orașului sau pe actualul Bulevard Ion Mihalache, în drum spre hipodrom. Pariul minim era de 2 lei, iar cel mai râvnit și cel mai greu de obținut era “pariul austriac”, la care trebuiau ghiciți șapte câștigători consecutivi ai unei zile de alergări.

Cursele de la hipodrom

La cursele de cai cele mai importante din an participa și Familia Regală, Regina Maria distingându-se ca o mare iubitoare de cai și curse de cai. Membrii Familiei Regale erau astfel nelipsiți la “Premiul Regal”, “Premiul Jockey-Club” și la Derby. Cea din urmă cursă era și cea mai importantă, cursa cailor de 3 ani fiind cea mai așteptată și cea mai importantă din an, oriunde în lume. De asemenea, soseau la hipodrom și nobili invitați de peste hotare.

Premiul Regal
Premiul Regal. Sursa foto AgerPres
Familia Regala la curse
Familia Regală la curse. Sursa foto https://www.stelian-tanase.ro
Prezenta Regelui Carol al II-lea
Prezența Regelui Carol al II-lea. Sursa foto: https://www.cristoiublog.ro
Curtea regala Spaniola la hipodrom
Curtea Regală Spaniolă la hipodrom. Sursa foto: Revista Cosânzeana, 24 mai 1914.
Curtea regala Spaniola
Curtea Regală Spaniolă. Sursa foto: Revista Cosânzeana, 24 mai 1914.
Familia regala 15 mai 1906 Derby
Familia Regală 15 mai 1906 Derby. Le Sport Universel Illustre, https://gallica.bnf.fr/

Sursele noastre de documentare ne arată bugetele considerabile la acea vreme care erau puse la dispoziție de Jockey-Club, odată cu planul de lansare a noului hipodrom.

Dacă în anul 1905 au fost alocați 253.600 de franci, în anul 1906 bugetul premiilor a fost crescut la 380.866 de franci. 

La acel moment erau 23 de nume de proprietari câștigători pe Hipodromul Baneasa. Dintre aceștia doar șase s-au remarcat cu câștiguri de peste 10.000 de franci. Clasamentul celor șase este următorul:

Clasament castiguri - 1906
Clasament câștiguri la cursele de cai din România – statistici ianuarie 1907

Ținuta la hipodrom

Odată cu Familia Regală, la hipodrom venea și toată protipendada, dar și oamenii modești din cartierele mărginașe ale Bucureștiului, și chiar din provincie. Veneau mii de oameni, iar la Derby se strângeau aproximativ 20.000. La hipodrom nu te puteai îmbrăca oricum, și indiferent de clasa socială, trebuia să te îmbraci cu ce ai mai bun în ziua respectivă.

Spectatori la hipodrom
Spectatori la hipodrom. Sursa foto Jockey-Club

Doamnele își etalau ultimele achiziții vestimentare comandate de la Paris sau cumpărate de la magazinul Lafayette din București, iar domnii trebuiau neapărat să fie la “4 ace”: joben, veston și mănuși din piele. Ofițerii impresionau cu uniformele lor. Marii proprietari de cai, precum Alexandru Marghiloman, Stirbey, Moruzi, Negropontes, Lahovary, veneau în ținuta de călărie: mănuși, crăvașă, șapcă de catifea neagră, pantaloni albi, cizme de călărie înalte și redingotă roșie.
Era o lume aparte, selectă. Caii dădeau tot ce aveau mai bun pe pista de alergare, iar oamenii dădeau tot ce aveau mai bun în tribune.

Cai galopand in cursa
Cai galopând în cursă. Sursa foto: Arhiva Națională București

 

Ofiteri la hipodrom
Regele Ferdinand la Hipodrom Băneasa în 1910. Ofițeri la hipodrom. Arhiva personală.

 

Eleganta la hipodrom
Eleganța la hipodrom. Sursa foto: Ziarul Financiar

Într-un asemenea loc, femeile frumoase veneau să-și etaleze eleganța și farmecele, și se înfiripau idile, chiar și căsătorii, dar și inevitabilele dueluri. Duelurile se tranșau chiar la hipodrom și se folosea pistolul. La hipodrom s-a duelat în 1885 chiar Titu Maiorescu, apoi în 1921 fiul lui Duiliu Zamfirescu ar fi pierdut un asemenea duel. Dar, indiferent de duel, la final, cel mai mult aveau de câștigat respectul și onoarea.

Moda la hipodrom
Moda la hipodrom. Foto: Nicolae Ionescu

Parcul Herastrău (Parcul Mihai I)

De asemenea, Hipodromul Băneasa devenise locul unde “se punea țara la cale”!
De Hipodromul Băneasa și caii pursânge este cumva legată și soarta Parcului Herăstrău (Parcul Mihai I).

Hipodromul Baneasa, vedere aeriana
Hipodromul Băneasa, vedere aeriană. Sursa foto: Paul Filip

După Primul Război Mondial, în aprilie 1922, s-a înființat Cercul de Sporturi “Băneasa Country Club”, actualul Club Diplomatic, doar pentru membrii bogați și exclusiviști.
Alexandru Marghiloman, membru de bază și fondator, era foarte implicat și a obținut de la primărie 15 ha din actualul teren al parcului Herăstrau (Mihai I). Aceste 15 ha erau destinate pentru polo pe iarbă și manej. Este interesant că atunci se practica polo pe iarbă, nu-i așa?

Marele Alexandru Marghiloman, iubind atât de mult caii și calitatea, și dorind ca acest club să fie cu adevărat exclusivist, s-a angajat în fața primarului Corbescu că va amenaja și alte 30 ha de parc, urmând a fi un fel de “Parc Național”, care s-a numit o perioadă  “Parcul Carol al II-lea”.

Beneficiind de o schiță pentru amenajarea parcului făcută deja și cu sprijinul primăriei, Alexandru Marghiloman și ceilalți membri exclusiviști ai “Băneasa Country Club” au plătit marea majoritate a costurilor pentru amenajarea parcului și a lacului, a bulevardului Kiseleff, și bineînțeles că ei au amenajat doar din banii lor celebra „Alee a Călăreților”.

Aleea calaretilor
Aleea Călăreților: Sursa foto: restitutio-interbellica.blogspot.com

Practic, asa a luat nastere parcul numit pentru o scurtă perioadă de timp “Parcul Național” , iar în perioada 1936-1938 “Parcul Național Carol al II-lea”. Ulterior a purtat un nume sovietic și apoi numele de  “Parcul Herastrău”, iar recent a fost denumit „Parcul Mihai I”. Observăm beneficiile pe care le-au adus urbei oamenii care iubeau caii, calitatea și bunul gust, oameni cu o educație de invidiat.

Zona hipodromului si parcul
Zona hipodromului și parcul. Sursa foto: http://www.bucurestiivechisinoi.ro/

Calitatea și implicarea acestor oameni, în special a lui Alexandru Marghiloman, erau molipsitoare, deoarece ridicase ștacheta atât de sus, încât România ajunsese pe locul 3 în Europa la curse de cai, după Anglia și Franța. Pentru unii iubitori ai sporturilor hipice , viața pe hipodrom era o rațiune de a trăi.

Hipodrom galop
Cai alergând. Foto: Arhivele Naționale.
membrii Jockey-Club la potou
Membrii Jockey-Club la potou. Sursa foto: Jockey-Club

Generalul Gheorghe Moruzi a cerut prin testament să fie incinerat, iar cenușa să fie răspândită în fața potoului. Dorința i-a fost îndeplinită de către Barbu Catargi, vice-președinte al Jockey-Club în acea perioadă.

Spectacol aviatic pe hipodrom

După cum am menționat mai devreme, cursele de cai aveau loc și înainte să se construiască noul Hipodrom Băneasa, România având o tradiție destul de veche legată de cursele de cai. Totuși, adevăratul salt în “lumea pursânge” s-a făcut după inaugurarea noului Hipodrom Băneasa. Ba mai mult, pe data de 18 octombrie 1909, cu acceptul lui Alexandru Marghiloman, care plătise o avere pe “turf”-ul adus special de la Paris, va avea loc o demonstrație aviatică pe pista de galop de la hipodrom.

A fost un eveniment unic, istoric, la care au fost prezenți aproximativ 5.000 de invitați și încă 40.000 de oameni care au dorit să vadă ineditul eveniment. O parte dintre ei au văzut spectacolul aviatic din afara hipodromului, iar aviatorul francez Louis Blériot fiind impresionant de bijuteria arhitecturală și de multitudinea de oameni va duce faima Hipodromului Băneasa până la Paris. După reușitul eveniment aviatic, pista de iarbă avea să fie refăcută tot de Alexandru Marghiloman.

Bleriot la Bucuresti
Bleriot la București. Sursa: Realitatea Ilustrată, 1 august 1939. Bibilioteca Digitală BCU Cluj.
Eveniment aviatic Bleriot
Sursa foto: www.delcampe.net

Eveniment aviatic Bleriot

Eveniment aviatic 1909. Sursa: Arhivele Naționale

Dezvoltarea hipodromului

Începând cu anii 1910 și 1911 activitate la hipodrom se intensifica și mai mult, venind din afara țării tot mai mulți cai și jochei. Pe lângă caii aduși din afara țării au început să apară și caii indigeni. Acest fenomen se datora înființării mai multor herghelii, precum: Herghelia Ministerului Domeniilor de la Cislău (Buzău), Herghelia Casei Regale de la Scroviștea (Ilfov), celebra Herghelia Albatros a lui Marghiloman de la marginea Buzăului, Herghelia de la Târgșor (Prahova) a Generalului Moruzi, Herghelia de la Afumați (Ilfov) a lui Negropontes.

Alte două momente importante pentru dezvoltarea activității hipodromului sunt apariția revistei sportive săptămânale “Hipodromul Băneasa”, apărută pe 29 martie 1911 și înființarea “Clubul Călăreților” la Hipodromul Băneasa-Trap în anul 1912.

Don’ Alex Marghiloman și campionii săi

În perioada aceea în România s-au născut și crescut cai de foarte mare valoare. Importurile de “pursânge” și competiția de pe hipodrom au dus la rezultate foarte bune. Cel mai bun exemplu este celebrul “ZORI DE ZI”, primul „pursânge român” adevărat, așa cum îi plăcea lui Alexandru Marghiloman să spună despre calul sau.

ZORI DE ZI a câștigat DERBY-ul ROMÂN din 1913 și a fost neînvins pe hipodrom în cariera sa de 4 ani. A debutat în 1912 și a fost retras din activitatea competițională în 1915.

Zori de Zi
Celebrul ZORI DE ZI. Sursa foto: Muzeul Judeţean Buzău

Un alt campion a fost GHIAUR, născut la Buzău din legendarul ZORI DE ZI.  GHIAUR este câștigător al Derby-ului din 1928 și a mai multor curse importante. ZORI DE ZI și GHIAUR au crescut și au fost formați la celebra Herghelie “Albatros” de la marginea Buzăului.

Campionul Ghiaur
Campionul Ghiaur. Sursa foto: Realitatea Ilustrată din 20 mai 1928

 

Marghiloman si vila Albastros
Marghiloman și vila Albastros – https://www.newsbuzau.ro

Trebuie menționat faptul că Alexandru Marghiloman a câștigat 26 (25+1) Derby-uri, plus alte alergări importante precum “Premiul Jockey-Club”, “Premiul Regal”, “Premiul Dianei” și “Premiul Arcul de Triumf”, dar a câștigat curse și în afara țării! Este omul care a influențat cel mai mult hipismul în România și, pe bună dreptate, i se spune “PĂRINTELE HIPISMULUI ROMANESC”.

Moda la hipodrom

Spectacolul cailor era serios concurat de spectacolul doamnelor. Anumite case de moda de la Paris si cele mai bune case de moda din Bucuresti faceau o adevarata defilare de moda la hipodrom, era un spectacol al frumusetii, era cel mai bun prilej pentru a prezenta noile colectii intr-un mod foarte original, real si social.

Premiul modei
Premiul modei. Sursa foto Anticariat I.C. Bratianu
Cai la hipodrom
Atmosfera de la hipodrom. Sursa foto – Arhivele Nationale

Evenimente importante pentru destinul hipodromului

Totul mergea la galop la Hipodromul Baneasa, insa, odata cu inceperea Primului Razboi Mondial, lucrurile aveau sa se schimbe.  Ba mai mult, in anii 1917 si 1918 nu s-au tinut cursele de cai din cauza razboiului. Cursele s-au reluat in 1919 si au continuat neincetat pana in 1960, cand s-a intamplat una dintre cele mai mari catastrofe din istoria Romaniei: distrugerea “templului alergarilor de cai” si uciderea a peste 500.000 de cai din cauza colectivizarii.

Un alt moment trist pentru rasa Pursange Englez si cursele de cai a fost disparitia “parintelui hipismului romanesc” Alexandru Marghiloman, pe 10 Mai 1925. In ciuda acestei pierderi uriase, cursele au continuat pe drumul ascendent inceput inaintea Primului Razboi Mondial, ajungandu-se la 600-700 de cai pursange in 1930, iar in 1940 cifra se apropia de 1000! Mai mult decat atat s-a simtit nevoia de a construi un al doilea hipodrom in Bucuresti, Hipodromul Floreasca. Acesta a fost finalizat in anul 1923 si era specializat in trap, dar se organizau si curse de galop.

Pursange englez
Cai din rasa pursange la Vila Albatros (grajdul Marghiloman) de la marginea Buzaului. Sursa foto Muzeul Judetean Buzau
Cal pursange englez
Cal Pursange Englez. Sursa foto Arhiva Nationala
Unul dintre mulții cai pursange si jockei de la Hipodrom
Unul dintre numerosii cai pursange si jochei de la Hipodrom. Sursa foto: Arhiva Nationala Bucuresti

Tot in acea perioada avea sa apara “Legea pentru autorizarea alergarilor de cai si a pariurilor” (hotararea legii a avut loc pe 1 iulie 1930 si a fost publicata in ‘Monitorul Oficial’ Nr. 144 din 2 iulie 1930). Astfel Jockey-Clubul Roman era recunoscut si din punct de vedere tehnic, drept instanta conducatoare a alergarilor de galop din Romania.

Jockey Club Program Sursa foto: Anticariat I.C. Bratianu
Jockey Club program
Jockey Club program. Sursa foto: Anticariat I.C. Bratianu
Jockey Club - Programul reuniunilor
Jockey Club – Programul reuniunilor. Sursa foto: Anticariat I.C. Bratianu
Jockey Club program2
Jockey Club program. Sursa foto Anticariat I.C. Bratianu

Unul dintre cei mai buni jochei din România

În perioada interbelică avea să se remarce probabil unul dintre cei mai buni jochei pe care i-a avut Romania, Aristide Cucu, care a castigat peste 100 de curse la Hipodromul Baneasa, a fost castigator de Derby si castigator al premiului Jockey-Club, adica cele mai importante premii de la curse.

Ca si antrenor cel mai mult s-a remarcat Ion Gheorghe, atat prin rezultate, cat si prin influenta pozitiva pe care a avut-o in lumea curselor de cai.

Aristide Cucu – campionul curselor de cai pe hipodrom. Sursa foto: Jockey-Club
Aristide Cucu - campion
Aristide Cucu – campion. Sursa foto Jockey-Club
Aristide Cucu-probabil cel mai bun jocheu Sursa foto: Jockey-Club

Perioada de dezvoltare a hipodromului

In anii ’40 Hipodromul Baneasa a cunoscut una dintre cele mai mari cresteri, din toate punctele de vedere: cai, jochei, antrenori si proprietari, ajungandu-se la aproape 1.000 de cai pursange.

Armasarul Leu a lui Negropontes castigand Derby-ul din 1932
Armasarul Leu a lui Negropontes castigand Derby-ul din 1932. Sursa foto: BCU Cluj, Realitatea Ilustrata 2 iunie 1932

Dar cum ar fi sa vedem secvente video din tribunele Hipodromului Baneasa? Mai jos este un film realizat in anul 1939 si regasit in arhiva ANF. Secvente video rare si uimitoare!

 

Derby Hipodrom
Derby Hipodrom 1940. Sursa foto Anticariatul I.C. Bratianu

Dezvoltarea a tot ce tinea de Hipodromul Baneasa era intr-o continua si sanatoasa crestere. Tot in aceasta perioada, in Romania, ajunge Firdaussi. Firdaussi era un armasar pursange cu origini foarte bune,  apartinand Casei Regale, un armasar care avea sa dea 4 castigatori de Derby la rand, pe Motan, Mosquito, Fantastic si Muschetar, ultimul in 1948.

În același an, 1948, Hipodromul Băneasa avea să dea cel mai bun trăpaș din acea perioada și probabil unul dintre cei mai buni din istorie, pe Monte-Carlo. Acesta a câștigat Derby-ul de trap din acel an, un Derby care a rămas în istorie ca unul dintre cele mai frumoase.

Monte Carlo_6 iunie 1948 Realitatea Ilustrata
Monte Carlo_6 iunie 1948 Realitatea Ilustrata. Sursa foto BCU Cluj.
Monte carlo prim plan_6 iunie 1948 Realitatea Ilustrata
Monte Carlo prim plan. 6 iunie 1948 Realitatea Ilustrata. Sursa foto: BCU Cluj

Perioada nefasta

Comunismul

Insa, incepand tot cu anul 1948 avea sa inceapa o perioada mai putin frumoasa, incepea incet si sigur declinul curselor de cai in Romania, odata cu venirea cu forta a comunistilor la putere.
De remarcat este faptul ca si in timpul celui de-al 2-lea Razboi Mondial, alergarile pe hipodrom s-au tinut, dar cu foarte mari eforturi din partea Jockey-Clubului si a Casei Regale. Chiar si in conditiile acelea aproape imposibile cursele au continuat, si cand toata lumea credea si spera ca raul a trecut, avea sa vina ceva si mai rau. Comunistii aveau sa preia puterea cu forta si tocmai incepea sfarsitul curselor de galop in Romania.

Distrugerea treptata a hipodromului

Prima lovitura avea sa vina foarte repede. In 1949 se hotaraste amputarea unei parti din hipodromul de galop, partea din dreapta, pentru a putea fi construita “Casa Scânteii”, in cinstea ocupatiei cu forta de catre sovieto-comunisti. In anul 1949 s-a tinut ultimul Derby de galop pe Hipodromul Baneasa, in forma sa originala, iar castigator a fost iapa “Poezia”. Se pare ca “Poezia” nu prea le-a cazut bine noilor “invadatori”, pentru ca ei in general nu erau si nu sunt prieteni cu “poezia” si in general cu cultura natiei. Ba mai mult, au grabit lucrurile pentru a desfiinta acest loc al burgheziei si elitei bucurestene. De ce atata atmosfera de Mic Paris, “ca ce atatia intelectuali, doctori, profesori universitari, ofiteri, judecatori, bancheri …(etc), toti la un loc?!” Si asa avea sa apara in 1951-1952 actuala “Casa Presei LIBERE”.

Casa Scanteii
Sursa: https://www.facebook.com/ImaginiBucuresti/

Ultimele curse si disparitia hipodromului

Incepand cu 1949 totul a inceput sa „schiopateze” si in anul 1960 avea sa se intample inevitabilul. Are loc distrugerea completa a hipodromului si disparitia cele mai de succes parti din istoria frumoasa a curselor de cai din Romania, o istorie a curselor de cai inceputa oficial in 1851 la Iasi.

In iunie 1960 a avut loc ultimul Derby, ultimul Derby de galop, castigat de iapa Palmira. Iar spre sfârșitul anului a început distrugerea Hipodromului Băneasa.

Mircea Stefanescu, fost driver si castigator de 9 ori al Derby-ului de trap, o data la Hipodromul Baneasa si de opt ori la Hipodromul Ploiesti, povestea intr-un interviu: “A venit o Înștiințare la hipodrom că trebuie să plecăm, Hipodromul Băneasa va fi demolat în totalitate. Iar apoi, brusc, mai devreme decat ne așteptam, într-o seară a trebuit să părăsim Hipodromul Băneasa. Mi-am luat nevasta la braț, i-am pus un felinar de gât calului meu de-atunci, Narcis, și am mărșăluit spre Hipodromul Ploiești. Noi am crezut că va ține ne doar o vreme, dar n-a fost așa, nu ne-am mai întors niciodată.”

De menționat că ultimele alergări de trap s-au desfășurat la Hipodromul Băneasa-Trap în prima parte a anului 1960, iar din 1961 toate alergările de trap s-au desfășurat la Hipodromul Ploiești. Din nefericire, alergările de galop au dispărut odată cu distrugerea Hipodromului Băneasa.

O lume intreaga a fost daramata ca sa se faca loc unor constructii mari, reci, urate si triste. Si o fila importanta din istoria noastra a fost distrusa fara mila.

Casa Scanteii
Casa Scanteii peste Hipodrom Baneasa. Sursa foto: „Pe Hipodrom” Ed. Litera 1971, Alex. Doru Ionescu si Nidy Dumitrescu.

Epilog

Odata cu disparitia hipodromului ne-am pierdut o parte din identitate si din istorie. Acea parte pierduta a identitatii o putem recastiga doar printr-o noua elita bucuresteana si prin constructia unui nou hipodrom in Bucuresti.

Putem scrie istoria din nou impreuna pe noul “Hipodrom București”. Acest hipodrom va exista, intr-o buna zi! Mai devreme sau mai tarziu o sa se contruiasca, este in natura lucrurilor, in natura fireasca a vietii.

Bucurestiul o sa reintre in randul marilor capitale europene, si de ce nu, chiar si doar soptit, sa i sa spuna din nou “Micul Paris”.

Hipodromul de vis
Hipodromul de vis – foto Ilustratiunea Romana
Imaginile vremii Hipodrom Baneasa
Imaginile vremii Hipodrom Baneasa. Foto credit: Willy Pragher
Hipodrom
Sursa: Willy Pragher https://www.deutsche-digitale-bibliothek.de/
Hipodromul Baneasa - ce am avut
Hipodromul Baneasa – ce am avut. Sursa Ilustratiunea Romana

Unde si cand?

În Bucuresti sau Ilfov și, poate, de ce nu, s-avem noul ,,Hipodrom București’’ gata în 2025. 
În anul 2025 se vor implini 150 de ani de la înființarea Jockey-Club Român, 100 de ani de la moartea ,,părintelui hipismului românesc’’, Alexandru Marghiloman și 65 de ani de la distrugerea Hipodromului Băneasa.

Ce frumos ar fi …

”Hipodrom Bucuresti”-2025!

Jockey Club - 1925
Jockey-Club – 1925. Sursa foto: Jockey-Club
Medalie aniversara Jockey Club
Medalie aniversara Sursa foto: Jockey-Club
Alexandru Marghiloman
Alexandru Marghiloman. Sursa foto: www.adevarul.ro

Iar pana atunci speram si credem ca putem avea cele mai importante alergari: “Derby-ul Român”, “Premiul Jockey-Club”, „Premiul Regal”, “Premiul Alexandru Marghiloman”, „Premiul Arcul de Triumf”, „Premiul Dianei”, etc. Toate aceste alergări ar trebui sa fie in “Biblia curselor de cai din Romania”.

Primii noi pasi – restartul curselor

In anul 1996 se reiau timid cursele de galop la Hipodromul Mangalia. Jockey Club s-a implicat in organizarea logistica a spatiului, a finantat refacerea padocului, a boxelor si “starting gate-ului”, folosit in premiera in Romania in anul 1999. In perioada 1999-2001 au fost 3 sezoane de curse reusite, prin implicare Jockey-Club Roman modern.

Cursele-de-la-Mangalia
Sursa: Jockey-Club, Cursele de la Hipodrom Mangalia
starting gate Hipodrom Mangalia
Sursa: Jockey Club – cursele de la Hipodromul Mangalia. Utilizarea in premiera a “start gate-ului”

Un alt pas important s-a facut, in 2018, la 112 de ani de la inaugurarea Hipodromului Baneasa. Au avut loc primele curse oficiale de galop dupa mult timp. Am avut chiar si curse internationale, publicul raspunzand foarte bine si venind in numar foarte mare la noul Hipodrom Ploiesti.

Federatia Hipica Romana

Federatia Hipica Romana va organiza si anul acesta curse de cai, atat nationale, cat si internationale. Cu mandrie si bucurie va spun ca fac parte din aceasta “echipa pursange” si va asigur ca vom face tot ce este omenesc posibil ca galopul sa redevina rege, si Pursangele Englez sa ramana regele hipodromului. Istoria ne va ajuta, si doar impreuna vom scrie istorie la HIPODROM.

Povestea Hipodromului Baneasa este atat de fascinanta incat s-ar putea realiza un film de exceptie, un film in care am pastra vie amintirea acelei epoci glorioase a curselor de cai, a Familiei Regale a Romaniei, a elitei care a construit Romania moderna, a intregii societati din “Micul Paris”, a “parintelui hipismului romanesc” Alexandru Marghiloman si a Jockey-Clubului Roman din “belle epoque”, dar in mod special am pastra vie amintirea celui care a fost templul curselor de cai

“HIPODROMUL BĂNEASA”.

Autor articol

Martinescu V.M.
Bucuresti, 23 Martie 2019

In colaborare cu portalul herghelie.ro

 

Surse de documentare:

  • Odinioara la Baneasa – Alexandru Grigorescu – Mediana Edit
  • Candva la Baneasa – Alexandru Grigorescu – Ed. Vremea 2008
  • https://www.stelian-tanase.ro/
  • www.adevarul.ro
  • www.jockeyclub.ro
  • Biblioteca Digitala BCU Cluj http://dspace.bcucluj.ro/
  • Arhiva Nationala Bucuresti
  • Anticariat I.C. Bratianu
  • Ilustratiunea Romana
  • Muzeul Judetean Buzau
  • http://cristoiublog.ro
  • Revista Realitatea Ilustrata, 1 august 1939
  • http://www.bucurestiivechisinoi.ro/
  • restitutio-interbellica.blogspot.com
  • Paul Filip – fotograf
  • Ziarul Financiar
  • AgerPres
  • Willy Pragher – fotograf
  • http://imagoromaniae.ro
  • http://www.bucurestiivechisinoi.ro/
  • https://www.newsbuzau.ro
  • Revista Cosanzeana, 24 mai 1914. Biblioteca Digitala BCU Cluj 
  • „Pe Hipodrom” Ed. Litera 1971, Alex. Doru Ionescu si Nidy Dumitrescu.
  • Le Figaro – 2 iunie 1907, https://gallica.bnf.fr/
  • Frédéric Damé: Bucarest en 1906
  • Arhive personale
  • Arhiva Nationala de Filme, ANF 1939.
  • http://orasulluibucur.blogspot.com/
  • https://www.deutsche-digitale-bibliothek.de/

Vasile Huțuleag

Herghelie.ro
5 min read

Caii reginei

Herghelie.ro
4 min read

9 Replies to “Hipodromul Băneasa – Templul curselor de cai din România”

  1. Va multumim pentru incurajare! A fost un articol documentat cu greu din arhivele vremii. Iar informatiile interesante au venit din arhivele straine. Intr-adevar, e o pagina a istoriei noastre care merita luata in seama.

  2. Felicitări pentru articol, care este nu numai documentat, dar bine scris și emoționant. Fac parte dintre puținii care au trait acele vremuri. Cunosc locurile si am cunoscut si oamenii acelei epoci. Hipodromul de la Băneasa era exact cum spune articolul oglinda Micului Paris. De aceea constatând că mă mai pot baza pe memoria mea am scris si publicat la București, cu toate ca nu mai sunt cetățeană romana, dar scriu despre unele bijuterii ale trecutului tocmai pentru poporul romîn de azi, ca să știe cum a fost inainte de a fi comunistii,patru carti. In ultima care va apare curand „REGELE MIHAI I IN AMINTIREA MEA, scriu si despre acest Hipodrom pe care l-am iubit mult. Despina Skeletti Budișteanu.

  3. Aprecierile dumneavoastra ne bucura foarte mult! Asteptam cu nerabdare publicatia dumneavoastra si ne dorim sa o promovam cu drag publicului larg. Va multumim inca o data pentru cuvintele frumoase si va asteptam cu noutati in privinta lansarii volumului „REGELE MIHAI I IN AMINTIREA MEA”.

Comments are closed.